ZODIAC LOCAL
Vremea in Iasi

Acum: 3 °C

Vremea in Iasi Astazi:  Max: 6 °C
 Min:  1 °C

Maine:  Max: 6 °C
 Min:  -2 °C

CURS VALUTAR

CHF 1 CHF = 4.5190 LEI

EUR 1 EUR = 4.8746 LEI

GBP 1 GBP = 5.4869 LEI

MDL 1 MDL = 0.2297 LEI

USD 1 USD = 4.0195 LEI

XAU 1 XAU = 239.1954 LEI

 

AED 1 AED = 1.0943 LEI

AUD 1 AUD = 3.0943 LEI

BGN 1 BGN = 2.4923 LEI

BRL 1 BRL = 0.7352 LEI

CAD 1 CAD = 3.1518 LEI

CHF 1 CHF = 4.5190 LEI

CNY 1 CNY = 0.6211 LEI

CZK 1 CZK = 0.1867 LEI

DKK 1 DKK = 0.6552 LEI

EGP 1 EGP = 0.2552 LEI

EUR 1 EUR = 4.8746 LEI

GBP 1 GBP = 5.4869 LEI

HRK 1 HRK = 0.6445 LEI

HUF 1 HUF = 1.3592 LEI

INR 1 INR = 0.0550 LEI

JPY 1 JPY = 3.8726 LEI

KRW 1 KRW = 0.3635 LEI

MDL 1 MDL = 0.2297 LEI

MXN 1 MXN = 0.1995 LEI

NOK 1 NOK = 0.4695 LEI

NZD 1 NZD = 2.8935 LEI

PLN 1 PLN = 1.0712 LEI

RSD 1 RSD = 0.0415 LEI

RUB 1 RUB = 0.0532 LEI

SEK 1 SEK = 0.4833 LEI

THB 1 THB = 0.1340 LEI

TRY 1 TRY = 0.5457 LEI

UAH 1 UAH = 0.1427 LEI

USD 1 USD = 4.0195 LEI

XAU 1 XAU = 239.1954 LEI

 

VIATA IN IASI

INTERVIU
16-04-2011, ora 13:20

O mare prostie a spus domnul Liiceanu, cu tot respectul pe care i-l port, Iasul putea fi Capitala Culturala Europeana de la Cantemir incoace

Articol de Victor Ilie

“ Sint un om care a ales Romania ca loc de resedinta si care si-a luat ca proiect schimbarea atitudinii celor cu care interactioneaza, in speranta ca lucrul acesta ma va ajuta si pe mine sa ma schimb, sa devin mai buna” , asa se caracterizeaza Sandra Pralong pe blogul ei.

Este o femeie simpla, dar nu simplista care a stat atit de mult in strainatate incit nu mai gindeste in limba romana, dar se emotioneaza de fiecare data cind aude printre straini limba tarii in care s-a nascut. A absolvit Stiinte politice in Lausanne, a urmat un master in Managementul afacerilor, unul in Drept si Diplomatie, altul in Teorie politica si are si un doctorat la Paris, a lucrat ca inalt functionar al ONU, este cea care a pus bazele fundatiei SOROS in Romania, in 1990 si a fost consiliera a presedintelui Emil Constantinescu intre 1998 si 2000, iar acum se numara printre cei mai renumiti intelectuali din Europa.

sandra-pralongTot ce se vede acum ca si defect al nostru este, de fapt, extensia necontrolata a unei calitati pe care o avem

Cronica de Iasi: Multe voci din vest hulesc Romania, ba pentru tigani, ba, mai nou, pentru europarlamentari, ba pentru coruptie si justitie. Cum convingeti o astfel de voce ca nu e asa? Vreti sa o convingeti?

Sandra Pralong: Sigur ca vreau. Deja mi-e greu sa vorbesc din perspectiva cealalta pentru ca deja traiesc de citiva ani buni aici si in ultimii 20 de ani am pendulat intre Romania si strainatate, dar am stat mai mult aici. Cred ca strainii, din ce stiu si din ce simt si din ce am experimentat si eu, au o anumita exasperare, daca vreti, a lumii civilizate in ceea ce priveste maniera noastra de a nu ne disciplina, de a nu intra in rindul normelor si a regulilor de bunacuviinta si bunacrestere, de respect si de respectarea proprietatii, de transperenta, de a nu face lucrurile pe sub masa si toate lucrurile astea pe care noi, societatea, inca foarte tinara, nu ni le-am insusit. Dar sint convinsa ca o sa vina timpul in care nu o mai fim atit de desfrinati.

Experimentam si noi limita libertatii si limita tolerantei si cred ca inca nu avem aceasta fibra care sa ne faca sa reactionam cind cel de linga noi ne deranjeaza. In momentul in care o sa ne trezim, intr-o buna zi va trebui sa invatam sa zicem hau, hi, scuze, gata, basta, inchide radioul, poarta-te frumos, spune “ Buna ziua!” , nu fura, nu te atinge de ce e al meu, nu ma improsca cu noroi din masina ta mare ca si tu vei fi pieton. Toate lucrurile astea, cind o sa ni le insusim, o sa avem, din adaptabilitatea noastra si din creatativitatea noastra, numai lucruri bune, nu numai lucruri rele.

Clar vreau sa conving ca Romania nu este doar o tara neagra. Cred ca fiecare calitate are defectul ei, reversul medaliei, cum se zice. Sint convinsa ca tot ce se vede acum ca si defect al nostru este, de fapt, extensia necontrolata a unei calitati pe care o avem. Avem imaginatie, avem adaptabilitate, avem o extraordinara creativitate, descurcareala, o maniera ludica de a trece prin viata, nu prea luam lucrurile in serios si, din pacate, ne luam noi prea in serios.

In strainatate, lucrurile sint exact invers. Oamenii iau lucrul pe care le fac foarte in serios, dar pe ei nu. De ce? Pentru ca au mai putin ego. Au invatat ca e bine sa te detasezi de ego si sa fie mai aproape de spiritul din fiinta lor decit sintem noi cu toate ca sintem mult mai credinciosi si mai spiritualisti. Noi sintem o combinatie foarte interesanta de ratiune, si pasiune, si lucruri fantastice, si ne intereseaza ocultul si toate lucrurile un pic iesite din comun. Acest popor are calitatile defectelor sale. Din afara as invita pe oricine sa vina in Bucovina sau in Maramures si sa guste tara asta de la Baragan, la Dobrogea pina la clopotnitele bisericilor pictate si va intelege cu totul altceva, ca Romania a existat in timp. Mai putin Romania, dar, oricum, romanii au existat in timp, au supravietuit tocmai datorita acestor trasaturi ale lor, s-au adaptat, au fost siliti, n-au fost individualisti. Un grup e mult mai usor de spart si de controlat decit ceva asemanator cu mercur care misuna si se sparge.

Asta a fost cursa noastra, care, in lumea moderna a secolului 21 este un defect. Trebuie sa ne insusim si atributele de succes ale noului context si eu cred ca romanii sint foarte adaptabili, deci pot face asta.

Trebuie sa facem ce au facut oamenii din secolului luminii acum vreo 300 de ani in alte conditii istorice care la noi au venit cu intirziere

CdI: Credeti ca problema romaniei este ca e plina de romani?

S. A. : Asta ar insemna sa calificam romanii ca fiind ceva negativ, ori, eu nu cred lucrul acesta. Eu cred ca romanii sint, cum v-am spus, niste fiinte extraordinare care, din cauza individualismului lor, din cauza istoriei lor, din cauza culturii lor, din cauza religiei lor, au devenit neadaptati la cerintele unei societati moderne.

Romanii trebuie sa isi insuseasca aceasta arta a autoguvernarii si a autostapinirii de sine. Cred ca asta e cheia care va deschide Sesamul succesului nostru. Asta se invata in timp, nu o sugi cu laptele mamei, nu ti-o da Dumnezeu. Din istoria noastra ne vine atit de multa dorinta de a eluda autoritatea, de a ne uita la autoritate ca la ceva exterior noua. Nu ne-am insusit inca faptul ca in modernism noi sintem singura sursa de autoritate si de valoare in lumea in care traim. Deci, nimic si nimeni nu mai are autoritate de-adevaratelea. Daca noi nu acceptam acest lucru, trebuie sa regindim drumul pe care il avem de facut impreuna. Trebuie sa facem ce au facut oamenii din secolului luminii acum vreo 300 de ani in alte conditii istorice care la noi au venit cu intirziere.

Romania trebuie sa isi puna problema trairilor de grup, a regulilor, a celei mai bune maniere de a crea, de a conduce, un fel de “ Contract Social” al lui Rousseau.

CdI: Statele Unite au un “ american dream” . Avem nevoie de un concept similar?

S. A. : Eu cred ca noi ar fi trebuit sa avem. Noi nu avem unul expus la nivel colectiv, dar avem unul la nivel individual, redus la valoarea pecuniara. Cred ca asta e o mare capcana in care am cazut tocmai pentru ca undeva avem o intirzere istorica pentru ca inca se aplica teoria fructului interzis. Toate bunatatile consumerismului, toate lucrurile care se pot cumpara cu bani, la care nu am avut acces, acum ni le dorim. Cred, insa ca in fibra noastra profunda sintem niste fiinte mult mai bine individualizate, spiritualizate si intelepte incit sa nu credem ca ce avem aici vom lua pe lumea cealalta.

Deci, cred ca problema clasei politice sau a elitelor a fost ca ei aveau un vis particular in afara de cel de a intra in Uniunea Europeana si in NATO. Dar, va intreb, de exemplu, de ce a trebuit sa vina ambasadorul Uniunii Europene la Bucuresti si sa ne spuna ca tara asta, care este a saptea din punctul de vedere al numarului populatiei, ar trebui sa fie a saptea putere economica a Europei. De ce trebuia sa vina cineva din afara sa ne spuna un lucru atit de evident? De ce nu ne insusim noi insine acest vis care este total realizabil si total la indemina noastra? Este o chestiune de reguli, de productivitate, de creativitate, de imaginatie, nu ne lipseste nimic.

Muncim foarte din greu cind ne place ceva, dar sa nu ne pui sa facem ceva ce nu ne place pentru ca renuntam imediat. Noi sintem foarte usor de mobilizat pentru o cauza buna. Deci, avem toate premisele unui mare succes, incusiv economic, si nu doar. Intr-adevar, cel mai bun ambasador al Romaniei este cultura ei, incusiv cea produsa in exteriorul tarii. Vezi Cioran, vezi Brincusi, vezi Enescu, vezi tara, Brauner si mai sint. Stiti ce mai cred? Cred ca depinde de tineret, de cei care nu vor sa paraseasca tara asta si vor sa o construiasca din nou. Ei trebuie sa articuleze precis acel vis, acel tel comun. E ca o politica. Pentru ca, de fapt, politica ce e? Este situatia in care exista un tel comun si mijloacele care difera de la un partid la altul si de la o politica publica la alta de care sa te folosesti ca sa faci ceva.

Generatia noastra a dat gres, n-am fost in stare. Si-au umplut buzunarele care, cum. Acum e momentul unei amnistii morale. Dam, iertam totul, dar trebuie sa explicitiam si sa punem totul pe masa, sa ne asumam si sa mergem mai departe. Faptul ca ingropam trecutul si ca ne facem ca ploua nu ne va ajuta foarte mult.

CdI: Ginditi in limba romana?

S. P. : Inca nu gindesc in limba romana. Stiti, asta depinde de multe lucruri, nu doar de cei sapte ani de acasa. Limba mea de lucru este in continuare engleza si imi place eficienta ei.

Asta nu inseamna ca nu savurez bogatia si placerea de a vorbi in romaneste ori de cite ori am ocazia si ca nu tresar in strainatate cind aud vorbindu-se romaneste sau ca nu ma emotionez. Cred ca engleza este mult mai simpla. Frazeologia, topica, inclusiv conceptele cu care vreau sa lucrez exista mai curind in engleza decit in romana. De exemplu, “ accountability” , faptul de a tine puterea responsabila pentru actiunile tale. Un cuvint in engleza, vreo cinci in romana. Cred ca trebuie sa facem un efort de imaginatie sa nu traducem doar spiritul, ci si conceptele in realitate, dar sa le si numim ca ele sa devina ale noastre. Trebuie mai multa creativitate in limba romana care are niste valente de creativitate extraordinare oricum. Unul dintre eseurile din “ De ce m-am intors in Romania” , cel al lui Ion Vianu, este chiar emotionant pentru ca spune ca s-a intors in tara ca sa vorbeasca limba romana.

Nu a fost neaparat cazul meu, dar inteleg acest atasament la extraordinara plasticitate a limbii romane si cred ca avem o unealta foarte frumoasa pentru a ne cizela viitorul cu ea si prin ea.

Tiganii, daca nu transgreseaza, au viitorul

CdI: Care este diferenta dintre un roman si un tigan?

S. A. : Nici una

CdI: Dar in strainatate?

S. A. : De fapt, tiganii au o cultura cu niste valori pe care ea insasi nu le-a inteles sau le-a inteles, dar le aplica prost. Sintem oarecum diferiti la acest nivel. Sint foarte moderni.

Aceasta bucurie de viata, aceasta maniera de a exterioriza si de a se externaliza cu toate trairile, aceasta lipsa de respect pentru proprietate, aceasta mobilitate perpetua, lucrurile astea sint valori ale secolului XXI. Vorbind despre conceptul lor referitor la proprietate, ginditi-va la Wikipedia, la open source, lucrurile astea sint gratuite, nu mai depind de ideea de proprietate cum ne-o faceam noi inainte. Occidentul s-a cladit, clar, pe valoarea proprietatii, dar postmodernismul este un pic altel. Sint niste eseuri de premiu Nobel de Douglas North care arata clar decolajul economic. Arata cum litera legii, statul de drept si sfintenia si apararea proprietatii individuale sint respectate si aparate de tribunal. Se vede foarte frumos graficul lumii pe mii de ani. E premiul Nobel, nu trebuie sa va fac un desen.

Lumea a ajuns la un surplus de productie, daca e sa ne uitam la Marx si la ce traim acum, care face ca valorea sa fie foarte chestionabila, cum este chestionabila ideea ca lipsa de abundenta, “ the scarcity” , creste valoarea.

Teoria economica, asa cum o invatam noi in scoala, spunea ca tot ce e este rar este valoros, are valoare financiara. Cu cit un diamant este mai rar, cu atit este mai scump. Cu cit o unealta este mai rara, cu atit este mai scumpa.

Acum, in lumea tehnologiei, pe un exemplu ca masina de fax, teoria se aplica invers. Daca tu esti singurul om din Romania care are un fax, iti e de folos? N-aveti ce face cu el, deci faxul dumneavoastra este cu atit mai valoros cu cit este mai ubicuu. Vedeti cum s-a rasturnat complet conceptia noastra despre valoare? Trecem de la ideea ca proprietatea este sfinta si ca valoarea vine din raritate la o cu totul alta paradigma, la open source, la open knowledge, la wikileaks si asa mai departe. Secolul XXI nu mai este secolul proprietatii, este secolul abundentei, deci undeva, ca sa ma intorc la valorile culturii rome, mobilitatea este un atu al culturii rome. Faptul ca nu investesti in ceva stabil, acum au inceput sa isi faca case, dar ginditi-va ca traditionalii luau ce aveau cu ei, erau, practic, niste nomazi. Lucrurile astea sint niste valori daca sint bine intelese si daca nu transgreseaza celelalte valori din jur. Daca nu transgreseaza, ei au viitorul.

CdI: Intre tigani si romi exista diferente?

S. A. : Nu este diferenta intre tigan si rom. Cred ca este o chestiune de respect sa nu botezi oamenii cum vrei tu ca sa ii diferentiezi. Trebuie sa le respecti dorinta de a se numi asa cum vor ei.

Marea noastra prostie nationala, faptul ca folosim in prezent uneltele care se aplicau altui sistem

CdI: Chiar daca un million de oameni cred intr-o prostie, ea tot o prostie ramine?

S. A. : Eu cred ca nu ar trebui sa fie unii oameni influentati de ce cred ceilalti. Pot sa fie zece milioane de oameni cu o parere si eu sa cred diferit pentru ca adevarul meu conteaza mai mult pentru mine decit cel al celorlalti. Prostia nu dispare in totalitate, ea dispare pentru mine, dar poate pentru ei ramine si invers.

Eu cred ca asta e frumos in lumea postcomunista, faptul ca daca vrem sa credem in ceva, putem crede. Perceptia, prin definitie, este foarte diferita pentru ca fiecare avem alt punct de vedere, intr-un alt context, in care ne-am format si asa mai departe. Asta e frumusetea democratiei, faptul ca realitatea mea nu coinicide cu realitatea ta si cu a celorlalti. Perceptia este mai valoroasa pentru mine pentru ca este a mea.

Trebuie sa ne intereseaza celelalte prostii. De fapt, ascultindu-va perspectiva voastra, eu imi pot intari ideile si de asta trebuie sa avem interes unul pentru altul, sa ne solicitam chiar opiniile si ideile. Plecam dintr-un cu totul alt unghi cind gindim intr-un fel pentru ca nu am mai ascultat si altceva. Daca nu ai ascultat pe nimeni altcineva, nu ai o perceptie sanatoasa, e un alt joc, un alt stil decit cel pe care il aveam in comunism.

Cred ca de multe ori nu intelegem ca noi am venit de la un sistem care se baza pe certitudini, pe adevaruri care erau dependente de o ierarhie stabilita pe criterii politice. Tu trebuia sa accepti adevarul celui din virful piramidei, secretarul general si asa mai departe. Nu era permis dubiul in nici un fel. Acel punct al lui Arhimede din care privesti lumea si o controlezi nu exista, asta am inteles noi romanii dupa momentul ‘ 89.

CdI: Noi avem o prostie nationala de stat?

S. A. : Cred ca prostia nationala este sa nu ne dam seama ca cheia succesului intr-o societate moderna este diferita de cheia succesului din societatea din care venim. Cheia succesului era controlul, controlai resursele, mintile oamenilor, controlai gindurile, controlai tot, cu aparatul de securitate si cu toate mijloacele pe care le aveai la dispozitie.

In noua configuratie, in noul mediu, cheia succesului este anticiparea, este sa poti sa te asiguri ca ai controlul doar asupra ta si ca anticipezi miscarile celorlalti. Facind analogie cu piata, piata este sistemul in care anticipezi gusturile consumatorului ca producator. Democratia este sistemul in care alesii anticipeaza nevoile publicului si daca nu o fac bine sint taxati, dar noi nu ne-am insusit lucrul asta si din acest motiv traim intr-un mare haos. Cred ca asta este marea noastra prostie nationala, faptul ca folosim in prezent uneltele care se aplicau altui sistem. Asta duce la haos

CdI: La deschiderea unei Librarii-cafenea Humanitas la Iasi, Gabriel Liiceanu, invitat la eveniment, a spus ca Iasul nu poate fi Capitala Cultural Europeana . Ce parere aveti?

S. A. : Iasul poate fi Capitala Cultural Europeana de la Cantemir incoace. O mare prostie a spus domnul Liiceanu, cu tot respectul si afectiunea pe care i le port. Nu stiu in ce context a spus asta si tare m-ar mira ca el sa fi spus un lucru atit de nihilist. Nu poti sa dai sentinte de acest fel in contextul in care tu stai la Bucuresti si nu cunosti realitatea locala.

Ma intereseaza foarte putin daca Iasul poate sau nu sa devina Capitala Cultural European din perspectiva infrastructurii, a librariilor, a cafenelelor, a teatrelor, a cinematografelor, nu ma intereseaza asta. Pe mine ma intereseaza daca iesenii au vointa, au dorinta si aspiratia asta. In momentul in care iesenii vor avea dorinta asta destul de inflacarata Iasul va fi ceea ce isi doreste. Viata este o profetie autorealizata, deci in momentul in care spui ca nu poti, chiar nu poti. De asta sint un pic suparata pe domnul Liiceanu, pentru ca el a dat o sentinta autorealizata asa cum eu va incurajez sa nu il credeti acum oricit ar fi el de mare filosof si de mare Liiceanu. Dimpotriva, lucrul asta, in loc sa va dea inapoi, ar trebui sa va propulseze inainte spunind “ lasa ca iti arat eu tie” .

CdI: Pentru aceasta titulatura mai candideaza si Clujul si Timisoara. Cine credeti ca va fi numita Capitala Culturala Europeana?

S. A. : Va cistiga orasul care are dorinta mai mare, mai arzatoare si mai adinc infipta in strafundul maduvei oaselor lor.

sursa foto: Adevarul

     
Tag-uri:

“ Sint un om care a ales Romania ca loc de resedinta si care si-a luat ca proiect schimbarea atitudinii celor cu care interactioneaza, in speranta ca lucrul acesta ma va ajuta si pe mine sa ma schimb, sa devin mai buna” , asa se caracterizeaza Sandra Pralong pe blogul ei.

Este o femeie simpla, dar nu simplista care a stat atit de mult in strainatate incit nu mai gindeste in limba romana, dar se emotioneaza de fiecare data cind aude printre straini limba tarii in care s-a nascut. A absolvit Stiinte politice in Lausanne, a urmat un master in Managementul afacerilor, unul in Drept si Diplomatie, altul in Teorie politica si are si un doctorat la Paris, a lucrat ca inalt functionar al ONU, este cea care a pus bazele fundatiei SOROS in Romania, in 1990 si a fost consiliera a presedintelui Emil Constantinescu intre 1998 si 2000, iar acum se numara printre cei mai renumiti intelectuali din Europa.

, sandra-pralongTot ce se vede acum ca si defect al nostru este, de fapt, extensia necontrolata a unei calitati pe care o avem

Cronica de Iasi: Multe voci din vest hulesc Romania, ba pentru tigani, ba, mai nou, pentru europarlamentari, ba pentru coruptie si justitie. Cum convingeti o astfel de voce ca nu e asa? Vreti sa o convingeti?

Sandra Pralong: Sigur ca vreau. Deja mi-e greu sa vorbesc din perspectiva cealalta pentru ca deja traiesc de citiva ani buni aici si in ultimii 20 de ani am pendulat intre Romania si strainatate, dar am stat mai mult aici. Cred ca strainii, din ce stiu si din ce simt si din ce am experimentat si eu, au o anumita exasperare, daca vreti, a lumii civilizate in ceea ce priveste maniera noastra de a nu ne disciplina, de a nu intra in rindul normelor si a regulilor de bunacuviinta si bunacrestere, de respect si de respectarea proprietatii, de transperenta, de a nu face lucrurile pe sub masa si toate lucrurile astea pe care noi, societatea, inca foarte tinara, nu ni le-am insusit. Dar sint convinsa ca o sa vina timpul in care nu o mai fim atit de desfrinati.

Experimentam si noi limita libertatii si limita tolerantei si cred ca inca nu avem aceasta fibra care sa ne faca sa reactionam cind cel de linga noi ne deranjeaza. In momentul in care o sa ne trezim, intr-o buna zi va trebui sa invatam sa zicem hau, hi, scuze, gata, basta, inchide radioul, poarta-te frumos, spune “ Buna ziua!” , nu fura, nu te atinge de ce e al meu, nu ma improsca cu noroi din masina ta mare ca si tu vei fi pieton. Toate lucrurile astea, cind o sa ni le insusim, o sa avem, din adaptabilitatea noastra si din creatativitatea noastra, numai lucruri bune, nu numai lucruri rele.

Clar vreau sa conving ca Romania nu este doar o tara neagra. Cred ca fiecare calitate are defectul ei, reversul medaliei, cum se zice. Sint convinsa ca tot ce se vede acum ca si defect al nostru este, de fapt, extensia necontrolata a unei calitati pe care o avem. Avem imaginatie, avem adaptabilitate, avem o extraordinara creativitate, descurcareala, o maniera ludica de a trece prin viata, nu prea luam lucrurile in serios si, din pacate, ne luam noi prea in serios.

In strainatate, lucrurile sint exact invers. Oamenii iau lucrul pe care le fac foarte in serios, dar pe ei nu. De ce? Pentru ca au mai putin ego. Au invatat ca e bine sa te detasezi de ego si sa fie mai aproape de spiritul din fiinta lor decit sintem noi cu toate ca sintem mult mai credinciosi si mai spiritualisti. Noi sintem o combinatie foarte interesanta de ratiune, si pasiune, si lucruri fantastice, si ne intereseaza ocultul si toate lucrurile un pic iesite din comun. Acest popor are calitatile defectelor sale. Din afara as invita pe oricine sa vina in Bucovina sau in Maramures si sa guste tara asta de la Baragan, la Dobrogea pina la clopotnitele bisericilor pictate si va intelege cu totul altceva, ca Romania a existat in timp. Mai putin Romania, dar, oricum, romanii au existat in timp, au supravietuit tocmai datorita acestor trasaturi ale lor, s-au adaptat, au fost siliti, n-au fost individualisti. Un grup e mult mai usor de spart si de controlat decit ceva asemanator cu mercur care misuna si se sparge.

Asta a fost cursa noastra, care, in lumea moderna a secolului 21 este un defect. Trebuie sa ne insusim si atributele de succes ale noului context si eu cred ca romanii sint foarte adaptabili, deci pot face asta.

Trebuie sa facem ce au facut oamenii din secolului luminii acum vreo 300 de ani in alte conditii istorice care la noi au venit cu intirziere

" title="Stiri despre sandra-pralongTot ce se vede acum ca si defect al nostru este, de fapt, extensia necontrolata a unei calitati pe care o avem

Cronica de Iasi: Multe voci din vest hulesc Romania, ba pentru tigani, ba, mai nou, pentru europarlamentari, ba pentru coruptie si justitie. Cum convingeti o astfel de voce ca nu e asa? Vreti sa o convingeti?

Sandra Pralong: Sigur ca vreau. Deja mi-e greu sa vorbesc din perspectiva cealalta pentru ca deja traiesc de citiva ani buni aici si in ultimii 20 de ani am pendulat intre Romania si strainatate, dar am stat mai mult aici. Cred ca strainii, din ce stiu si din ce simt si din ce am experimentat si eu, au o anumita exasperare, daca vreti, a lumii civilizate in ceea ce priveste maniera noastra de a nu ne disciplina, de a nu intra in rindul normelor si a regulilor de bunacuviinta si bunacrestere, de respect si de respectarea proprietatii, de transperenta, de a nu face lucrurile pe sub masa si toate lucrurile astea pe care noi, societatea, inca foarte tinara, nu ni le-am insusit. Dar sint convinsa ca o sa vina timpul in care nu o mai fim atit de desfrinati.

Experimentam si noi limita libertatii si limita tolerantei si cred ca inca nu avem aceasta fibra care sa ne faca sa reactionam cind cel de linga noi ne deranjeaza. In momentul in care o sa ne trezim, intr-o buna zi va trebui sa invatam sa zicem hau, hi, scuze, gata, basta, inchide radioul, poarta-te frumos, spune “ Buna ziua!” , nu fura, nu te atinge de ce e al meu, nu ma improsca cu noroi din masina ta mare ca si tu vei fi pieton. Toate lucrurile astea, cind o sa ni le insusim, o sa avem, din adaptabilitatea noastra si din creatativitatea noastra, numai lucruri bune, nu numai lucruri rele.

Clar vreau sa conving ca Romania nu este doar o tara neagra. Cred ca fiecare calitate are defectul ei, reversul medaliei, cum se zice. Sint convinsa ca tot ce se vede acum ca si defect al nostru este, de fapt, extensia necontrolata a unei calitati pe care o avem. Avem imaginatie, avem adaptabilitate, avem o extraordinara creativitate, descurcareala, o maniera ludica de a trece prin viata, nu prea luam lucrurile in serios si, din pacate, ne luam noi prea in serios.

In strainatate, lucrurile sint exact invers. Oamenii iau lucrul pe care le fac foarte in serios, dar pe ei nu. De ce? Pentru ca au mai putin ego. Au invatat ca e bine sa te detasezi de ego si sa fie mai aproape de spiritul din fiinta lor decit sintem noi cu toate ca sintem mult mai credinciosi si mai spiritualisti. Noi sintem o combinatie foarte interesanta de ratiune, si pasiune, si lucruri fantastice, si ne intereseaza ocultul si toate lucrurile un pic iesite din comun. Acest popor are calitatile defectelor sale. Din afara as invita pe oricine sa vina in Bucovina sau in Maramures si sa guste tara asta de la Baragan, la Dobrogea pina la clopotnitele bisericilor pictate si va intelege cu totul altceva, ca Romania a existat in timp. Mai putin Romania, dar, oricum, romanii au existat in timp, au supravietuit tocmai datorita acestor trasaturi ale lor, s-au adaptat, au fost siliti, n-au fost individualisti. Un grup e mult mai usor de spart si de controlat decit ceva asemanator cu mercur care misuna si se sparge.

Asta a fost cursa noastra, care, in lumea moderna a secolului 21 este un defect. Trebuie sa ne insusim si atributele de succes ale noului context si eu cred ca romanii sint foarte adaptabili, deci pot face asta.

Trebuie sa facem ce au facut oamenii din secolului luminii acum vreo 300 de ani in alte conditii istorice care la noi au venit cu intirziere

">sandra-pralongTot ce se vede acum ca si defect al nostru este, de fapt, extensia necontrolata a unei calitati pe care o avem

Cronica de Iasi: Multe voci din vest hulesc Romania, ba pentru tigani, ba, mai nou, pentru europarlamentari, ba pentru coruptie si justitie. Cum convingeti o astfel de voce ca nu e asa? Vreti sa o convingeti?

Sandra Pralong: Sigur ca vreau. Deja mi-e greu sa vorbesc din perspectiva cealalta pentru ca deja traiesc de citiva ani buni aici si in ultimii 20 de ani am pendulat intre Romania si strainatate, dar am stat mai mult aici. Cred ca strainii, din ce stiu si din ce simt si din ce am experimentat si eu, au o anumita exasperare, daca vreti, a lumii civilizate in ceea ce priveste maniera noastra de a nu ne disciplina, de a nu intra in rindul normelor si a regulilor de bunacuviinta si bunacrestere, de respect si de respectarea proprietatii, de transperenta, de a nu face lucrurile pe sub masa si toate lucrurile astea pe care noi, societatea, inca foarte tinara, nu ni le-am insusit. Dar sint convinsa ca o sa vina timpul in care nu o mai fim atit de desfrinati.

Experimentam si noi limita libertatii si limita tolerantei si cred ca inca nu avem aceasta fibra care sa ne faca sa reactionam cind cel de linga noi ne deranjeaza. In momentul in care o sa ne trezim, intr-o buna zi va trebui sa invatam sa zicem hau, hi, scuze, gata, basta, inchide radioul, poarta-te frumos, spune “ Buna ziua!” , nu fura, nu te atinge de ce e al meu, nu ma improsca cu noroi din masina ta mare ca si tu vei fi pieton. Toate lucrurile astea, cind o sa ni le insusim, o sa avem, din adaptabilitatea noastra si din creatativitatea noastra, numai lucruri bune, nu numai lucruri rele.

Clar vreau sa conving ca Romania nu este doar o tara neagra. Cred ca fiecare calitate are defectul ei, reversul medaliei, cum se zice. Sint convinsa ca tot ce se vede acum ca si defect al nostru este, de fapt, extensia necontrolata a unei calitati pe care o avem. Avem imaginatie, avem adaptabilitate, avem o extraordinara creativitate, descurcareala, o maniera ludica de a trece prin viata, nu prea luam lucrurile in serios si, din pacate, ne luam noi prea in serios.

In strainatate, lucrurile sint exact invers. Oamenii iau lucrul pe care le fac foarte in serios, dar pe ei nu. De ce? Pentru ca au mai putin ego. Au invatat ca e bine sa te detasezi de ego si sa fie mai aproape de spiritul din fiinta lor decit sintem noi cu toate ca sintem mult mai credinciosi si mai spiritualisti. Noi sintem o combinatie foarte interesanta de ratiune, si pasiune, si lucruri fantastice, si ne intereseaza ocultul si toate lucrurile un pic iesite din comun. Acest popor are calitatile defectelor sale. Din afara as invita pe oricine sa vina in Bucovina sau in Maramures si sa guste tara asta de la Baragan, la Dobrogea pina la clopotnitele bisericilor pictate si va intelege cu totul altceva, ca Romania a existat in timp. Mai putin Romania, dar, oricum, romanii au existat in timp, au supravietuit tocmai datorita acestor trasaturi ale lor, s-au adaptat, au fost siliti, n-au fost individualisti. Un grup e mult mai usor de spart si de controlat decit ceva asemanator cu mercur care misuna si se sparge.

Asta a fost cursa noastra, care, in lumea moderna a secolului 21 este un defect. Trebuie sa ne insusim si atributele de succes ale noului context si eu cred ca romanii sint foarte adaptabili, deci pot face asta.

Trebuie sa facem ce au facut oamenii din secolului luminii acum vreo 300 de ani in alte conditii istorice care la noi au venit cu intirziere

, CdI: Credeti ca problema romaniei este ca e plina de romani?

S. A. : Asta ar insemna sa calificam romanii ca fiind ceva negativ, ori, eu nu cred lucrul acesta. Eu cred ca romanii sint, cum v-am spus, niste fiinte extraordinare care, din cauza individualismului lor, din cauza istoriei lor, din cauza culturii lor, din cauza religiei lor, au devenit neadaptati la cerintele unei societati moderne.

Romanii trebuie sa isi insuseasca aceasta arta a autoguvernarii si a autostapinirii de sine. Cred ca asta e cheia care va deschide Sesamul succesului nostru. Asta se invata in timp, nu o sugi cu laptele mamei, nu ti-o da Dumnezeu. Din istoria noastra ne vine atit de multa dorinta de a eluda autoritatea, de a ne uita la autoritate ca la ceva exterior noua. Nu ne-am insusit inca faptul ca in modernism noi sintem singura sursa de autoritate si de valoare in lumea in care traim. Deci, nimic si nimeni nu mai are autoritate de-adevaratelea. Daca noi nu acceptam acest lucru, trebuie sa regindim drumul pe care il avem de facut impreuna. Trebuie sa facem ce au facut oamenii din secolului luminii acum vreo 300 de ani in alte conditii istorice care la noi au venit cu intirziere.

Romania trebuie sa isi puna problema trairilor de grup, a regulilor, a celei mai bune maniere de a crea, de a conduce, un fel de “ Contract Social” al lui Rousseau.

CdI: Statele Unite au un “ american dream” . Avem nevoie de un concept similar?

S. A. : Eu cred ca noi ar fi trebuit sa avem. Noi nu avem unul expus la nivel colectiv, dar avem unul la nivel individual, redus la valoarea pecuniara. Cred ca asta e o mare capcana in care am cazut tocmai pentru ca undeva avem o intirzere istorica pentru ca inca se aplica teoria fructului interzis. Toate bunatatile consumerismului, toate lucrurile care se pot cumpara cu bani, la care nu am avut acces, acum ni le dorim. Cred, insa ca in fibra noastra profunda sintem niste fiinte mult mai bine individualizate, spiritualizate si intelepte incit sa nu credem ca ce avem aici vom lua pe lumea cealalta.

Deci, cred ca problema clasei politice sau a elitelor a fost ca ei aveau un vis particular in afara de cel de a intra in Uniunea Europeana si in NATO. Dar, va intreb, de exemplu, de ce a trebuit sa vina ambasadorul Uniunii Europene la Bucuresti si sa ne spuna ca tara asta, care este a saptea din punctul de vedere al numarului populatiei, ar trebui sa fie a saptea putere economica a Europei. De ce trebuia sa vina cineva din afara sa ne spuna un lucru atit de evident? De ce nu ne insusim noi insine acest vis care este total realizabil si total la indemina noastra? Este o chestiune de reguli, de productivitate, de creativitate, de imaginatie, nu ne lipseste nimic.

Muncim foarte din greu cind ne place ceva, dar sa nu ne pui sa facem ceva ce nu ne place pentru ca renuntam imediat. Noi sintem foarte usor de mobilizat pentru o cauza buna. Deci, avem toate premisele unui mare succes, incusiv economic, si nu doar. Intr-adevar, cel mai bun ambasador al Romaniei este cultura ei, incusiv cea produsa in exteriorul tarii. Vezi Cioran, vezi Brincusi, vezi Enescu, vezi tara, Brauner si mai sint. Stiti ce mai cred? Cred ca depinde de tineret, de cei care nu vor sa paraseasca tara asta si vor sa o construiasca din nou. Ei trebuie sa articuleze precis acel vis, acel tel comun. E ca o politica. Pentru ca, de fapt, politica ce e? Este situatia in care exista un tel comun si mijloacele care difera de la un partid la altul si de la o politica publica la alta de care sa te folosesti ca sa faci ceva.

Generatia noastra a dat gres, n-am fost in stare. Si-au umplut buzunarele care, cum. Acum e momentul unei amnistii morale. Dam, iertam totul, dar trebuie sa explicitiam si sa punem totul pe masa, sa ne asumam si sa mergem mai departe. Faptul ca ingropam trecutul si ca ne facem ca ploua nu ne va ajuta foarte mult.

CdI: Ginditi in limba romana?

S. P. : Inca nu gindesc in limba romana. Stiti, asta depinde de multe lucruri, nu doar de cei sapte ani de acasa. Limba mea de lucru este in continuare engleza si imi place eficienta ei.

Asta nu inseamna ca nu savurez bogatia si placerea de a vorbi in romaneste ori de cite ori am ocazia si ca nu tresar in strainatate cind aud vorbindu-se romaneste sau ca nu ma emotionez. Cred ca engleza este mult mai simpla. Frazeologia, topica, inclusiv conceptele cu care vreau sa lucrez exista mai curind in engleza decit in romana. De exemplu, “ accountability” , faptul de a tine puterea responsabila pentru actiunile tale. Un cuvint in engleza, vreo cinci in romana. Cred ca trebuie sa facem un efort de imaginatie sa nu traducem doar spiritul, ci si conceptele in realitate, dar sa le si numim ca ele sa devina ale noastre. Trebuie mai multa creativitate in limba romana care are niste valente de creativitate extraordinare oricum. Unul dintre eseurile din “ De ce m-am intors in Romania” , cel al lui Ion Vianu, este chiar emotionant pentru ca spune ca s-a intors in tara ca sa vorbeasca limba romana.

Nu a fost neaparat cazul meu, dar inteleg acest atasament la extraordinara plasticitate a limbii romane si cred ca avem o unealta foarte frumoasa pentru a ne cizela viitorul cu ea si prin ea.

Tiganii, daca nu transgreseaza, au viitorul

" title="Stiri despre CdI: Credeti ca problema romaniei este ca e plina de romani?

S. A. : Asta ar insemna sa calificam romanii ca fiind ceva negativ, ori, eu nu cred lucrul acesta. Eu cred ca romanii sint, cum v-am spus, niste fiinte extraordinare care, din cauza individualismului lor, din cauza istoriei lor, din cauza culturii lor, din cauza religiei lor, au devenit neadaptati la cerintele unei societati moderne.

Romanii trebuie sa isi insuseasca aceasta arta a autoguvernarii si a autostapinirii de sine. Cred ca asta e cheia care va deschide Sesamul succesului nostru. Asta se invata in timp, nu o sugi cu laptele mamei, nu ti-o da Dumnezeu. Din istoria noastra ne vine atit de multa dorinta de a eluda autoritatea, de a ne uita la autoritate ca la ceva exterior noua. Nu ne-am insusit inca faptul ca in modernism noi sintem singura sursa de autoritate si de valoare in lumea in care traim. Deci, nimic si nimeni nu mai are autoritate de-adevaratelea. Daca noi nu acceptam acest lucru, trebuie sa regindim drumul pe care il avem de facut impreuna. Trebuie sa facem ce au facut oamenii din secolului luminii acum vreo 300 de ani in alte conditii istorice care la noi au venit cu intirziere.

Romania trebuie sa isi puna problema trairilor de grup, a regulilor, a celei mai bune maniere de a crea, de a conduce, un fel de “ Contract Social” al lui Rousseau.

CdI: Statele Unite au un “ american dream” . Avem nevoie de un concept similar?

S. A. : Eu cred ca noi ar fi trebuit sa avem. Noi nu avem unul expus la nivel colectiv, dar avem unul la nivel individual, redus la valoarea pecuniara. Cred ca asta e o mare capcana in care am cazut tocmai pentru ca undeva avem o intirzere istorica pentru ca inca se aplica teoria fructului interzis. Toate bunatatile consumerismului, toate lucrurile care se pot cumpara cu bani, la care nu am avut acces, acum ni le dorim. Cred, insa ca in fibra noastra profunda sintem niste fiinte mult mai bine individualizate, spiritualizate si intelepte incit sa nu credem ca ce avem aici vom lua pe lumea cealalta.

Deci, cred ca problema clasei politice sau a elitelor a fost ca ei aveau un vis particular in afara de cel de a intra in Uniunea Europeana si in NATO. Dar, va intreb, de exemplu, de ce a trebuit sa vina ambasadorul Uniunii Europene la Bucuresti si sa ne spuna ca tara asta, care este a saptea din punctul de vedere al numarului populatiei, ar trebui sa fie a saptea putere economica a Europei. De ce trebuia sa vina cineva din afara sa ne spuna un lucru atit de evident? De ce nu ne insusim noi insine acest vis care este total realizabil si total la indemina noastra? Este o chestiune de reguli, de productivitate, de creativitate, de imaginatie, nu ne lipseste nimic.

Muncim foarte din greu cind ne place ceva, dar sa nu ne pui sa facem ceva ce nu ne place pentru ca renuntam imediat. Noi sintem foarte usor de mobilizat pentru o cauza buna. Deci, avem toate premisele unui mare succes, incusiv economic, si nu doar. Intr-adevar, cel mai bun ambasador al Romaniei este cultura ei, incusiv cea produsa in exteriorul tarii. Vezi Cioran, vezi Brincusi, vezi Enescu, vezi tara, Brauner si mai sint. Stiti ce mai cred? Cred ca depinde de tineret, de cei care nu vor sa paraseasca tara asta si vor sa o construiasca din nou. Ei trebuie sa articuleze precis acel vis, acel tel comun. E ca o politica. Pentru ca, de fapt, politica ce e? Este situatia in care exista un tel comun si mijloacele care difera de la un partid la altul si de la o politica publica la alta de care sa te folosesti ca sa faci ceva.

Generatia noastra a dat gres, n-am fost in stare. Si-au umplut buzunarele care, cum. Acum e momentul unei amnistii morale. Dam, iertam totul, dar trebuie sa explicitiam si sa punem totul pe masa, sa ne asumam si sa mergem mai departe. Faptul ca ingropam trecutul si ca ne facem ca ploua nu ne va ajuta foarte mult.

CdI: Ginditi in limba romana?

S. P. : Inca nu gindesc in limba romana. Stiti, asta depinde de multe lucruri, nu doar de cei sapte ani de acasa. Limba mea de lucru este in continuare engleza si imi place eficienta ei.

Asta nu inseamna ca nu savurez bogatia si placerea de a vorbi in romaneste ori de cite ori am ocazia si ca nu tresar in strainatate cind aud vorbindu-se romaneste sau ca nu ma emotionez. Cred ca engleza este mult mai simpla. Frazeologia, topica, inclusiv conceptele cu care vreau sa lucrez exista mai curind in engleza decit in romana. De exemplu, “ accountability” , faptul de a tine puterea responsabila pentru actiunile tale. Un cuvint in engleza, vreo cinci in romana. Cred ca trebuie sa facem un efort de imaginatie sa nu traducem doar spiritul, ci si conceptele in realitate, dar sa le si numim ca ele sa devina ale noastre. Trebuie mai multa creativitate in limba romana care are niste valente de creativitate extraordinare oricum. Unul dintre eseurile din “ De ce m-am intors in Romania” , cel al lui Ion Vianu, este chiar emotionant pentru ca spune ca s-a intors in tara ca sa vorbeasca limba romana.

Nu a fost neaparat cazul meu, dar inteleg acest atasament la extraordinara plasticitate a limbii romane si cred ca avem o unealta foarte frumoasa pentru a ne cizela viitorul cu ea si prin ea.

Tiganii, daca nu transgreseaza, au viitorul

">CdI: Credeti ca problema romaniei este ca e plina de romani?

S. A. : Asta ar insemna sa calificam romanii ca fiind ceva negativ, ori, eu nu cred lucrul acesta. Eu cred ca romanii sint, cum v-am spus, niste fiinte extraordinare care, din cauza individualismului lor, din cauza istoriei lor, din cauza culturii lor, din cauza religiei lor, au devenit neadaptati la cerintele unei societati moderne.

Romanii trebuie sa isi insuseasca aceasta arta a autoguvernarii si a autostapinirii de sine. Cred ca asta e cheia care va deschide Sesamul succesului nostru. Asta se invata in timp, nu o sugi cu laptele mamei, nu ti-o da Dumnezeu. Din istoria noastra ne vine atit de multa dorinta de a eluda autoritatea, de a ne uita la autoritate ca la ceva exterior noua. Nu ne-am insusit inca faptul ca in modernism noi sintem singura sursa de autoritate si de valoare in lumea in care traim. Deci, nimic si nimeni nu mai are autoritate de-adevaratelea. Daca noi nu acceptam acest lucru, trebuie sa regindim drumul pe care il avem de facut impreuna. Trebuie sa facem ce au facut oamenii din secolului luminii acum vreo 300 de ani in alte conditii istorice care la noi au venit cu intirziere.

Romania trebuie sa isi puna problema trairilor de grup, a regulilor, a celei mai bune maniere de a crea, de a conduce, un fel de “ Contract Social” al lui Rousseau.

CdI: Statele Unite au un “ american dream” . Avem nevoie de un concept similar?

S. A. : Eu cred ca noi ar fi trebuit sa avem. Noi nu avem unul expus la nivel colectiv, dar avem unul la nivel individual, redus la valoarea pecuniara. Cred ca asta e o mare capcana in care am cazut tocmai pentru ca undeva avem o intirzere istorica pentru ca inca se aplica teoria fructului interzis. Toate bunatatile consumerismului, toate lucrurile care se pot cumpara cu bani, la care nu am avut acces, acum ni le dorim. Cred, insa ca in fibra noastra profunda sintem niste fiinte mult mai bine individualizate, spiritualizate si intelepte incit sa nu credem ca ce avem aici vom lua pe lumea cealalta.

Deci, cred ca problema clasei politice sau a elitelor a fost ca ei aveau un vis particular in afara de cel de a intra in Uniunea Europeana si in NATO. Dar, va intreb, de exemplu, de ce a trebuit sa vina ambasadorul Uniunii Europene la Bucuresti si sa ne spuna ca tara asta, care este a saptea din punctul de vedere al numarului populatiei, ar trebui sa fie a saptea putere economica a Europei. De ce trebuia sa vina cineva din afara sa ne spuna un lucru atit de evident? De ce nu ne insusim noi insine acest vis care este total realizabil si total la indemina noastra? Este o chestiune de reguli, de productivitate, de creativitate, de imaginatie, nu ne lipseste nimic.

Muncim foarte din greu cind ne place ceva, dar sa nu ne pui sa facem ceva ce nu ne place pentru ca renuntam imediat. Noi sintem foarte usor de mobilizat pentru o cauza buna. Deci, avem toate premisele unui mare succes, incusiv economic, si nu doar. Intr-adevar, cel mai bun ambasador al Romaniei este cultura ei, incusiv cea produsa in exteriorul tarii. Vezi Cioran, vezi Brincusi, vezi Enescu, vezi tara, Brauner si mai sint. Stiti ce mai cred? Cred ca depinde de tineret, de cei care nu vor sa paraseasca tara asta si vor sa o construiasca din nou. Ei trebuie sa articuleze precis acel vis, acel tel comun. E ca o politica. Pentru ca, de fapt, politica ce e? Este situatia in care exista un tel comun si mijloacele care difera de la un partid la altul si de la o politica publica la alta de care sa te folosesti ca sa faci ceva.

Generatia noastra a dat gres, n-am fost in stare. Si-au umplut buzunarele care, cum. Acum e momentul unei amnistii morale. Dam, iertam totul, dar trebuie sa explicitiam si sa punem totul pe masa, sa ne asumam si sa mergem mai departe. Faptul ca ingropam trecutul si ca ne facem ca ploua nu ne va ajuta foarte mult.

CdI: Ginditi in limba romana?

S. P. : Inca nu gindesc in limba romana. Stiti, asta depinde de multe lucruri, nu doar de cei sapte ani de acasa. Limba mea de lucru este in continuare engleza si imi place eficienta ei.

Asta nu inseamna ca nu savurez bogatia si placerea de a vorbi in romaneste ori de cite ori am ocazia si ca nu tresar in strainatate cind aud vorbindu-se romaneste sau ca nu ma emotionez. Cred ca engleza este mult mai simpla. Frazeologia, topica, inclusiv conceptele cu care vreau sa lucrez exista mai curind in engleza decit in romana. De exemplu, “ accountability” , faptul de a tine puterea responsabila pentru actiunile tale. Un cuvint in engleza, vreo cinci in romana. Cred ca trebuie sa facem un efort de imaginatie sa nu traducem doar spiritul, ci si conceptele in realitate, dar sa le si numim ca ele sa devina ale noastre. Trebuie mai multa creativitate in limba romana care are niste valente de creativitate extraordinare oricum. Unul dintre eseurile din “ De ce m-am intors in Romania” , cel al lui Ion Vianu, este chiar emotionant pentru ca spune ca s-a intors in tara ca sa vorbeasca limba romana.

Nu a fost neaparat cazul meu, dar inteleg acest atasament la extraordinara plasticitate a limbii romane si cred ca avem o unealta foarte frumoasa pentru a ne cizela viitorul cu ea si prin ea.

Tiganii, daca nu transgreseaza, au viitorul

, CdI: Care este diferenta dintre un roman si un tigan?

S. A. : Nici una

CdI: Dar in strainatate?

S. A. : De fapt, tiganii au o cultura cu niste valori pe care ea insasi nu le-a inteles sau le-a inteles, dar le aplica prost. Sintem oarecum diferiti la acest nivel. Sint foarte moderni.

Aceasta bucurie de viata, aceasta maniera de a exterioriza si de a se externaliza cu toate trairile, aceasta lipsa de respect pentru proprietate, aceasta mobilitate perpetua, lucrurile astea sint valori ale secolului XXI. Vorbind despre conceptul lor referitor la proprietate, ginditi-va la Wikipedia, la open source, lucrurile astea sint gratuite, nu mai depind de ideea de proprietate cum ne-o faceam noi inainte. Occidentul s-a cladit, clar, pe valoarea proprietatii, dar postmodernismul este un pic   altel. Sint niste eseuri de premiu Nobel de Douglas North care arata clar decolajul economic. Arata cum litera legii, statul de drept   si sfintenia si apararea proprietatii individuale sint respectate si aparate de tribunal. Se vede foarte frumos graficul lumii pe mii de ani. E premiul Nobel, nu trebuie sa va fac un desen.

Lumea a ajuns la un surplus de productie, daca e sa ne uitam la Marx si la ce traim acum, care face ca valorea sa fie foarte chestionabila, cum este chestionabila ideea ca lipsa de abundenta, “ the scarcity” , creste valoarea.

Teoria economica, asa cum o invatam noi in scoala, spunea ca tot ce e este rar este valoros, are valoare financiara. Cu cit un diamant este mai rar, cu atit este mai scump. Cu cit o unealta este mai rara, cu atit este mai scumpa.

Acum, in lumea tehnologiei, pe un exemplu ca masina de fax, teoria se aplica invers. Daca tu esti singurul om din Romania care are un fax, iti e de folos? N-aveti ce face cu el, deci faxul dumneavoastra este cu atit mai valoros cu cit este mai ubicuu. Vedeti cum s-a rasturnat complet conceptia noastra despre valoare?   Trecem de la ideea ca proprietatea este sfinta si ca valoarea vine din raritate la o cu totul alta paradigma, la open source, la open knowledge, la wikileaks si asa mai departe. Secolul XXI nu mai este secolul proprietatii, este secolul abundentei, deci undeva, ca sa ma intorc la valorile culturii rome, mobilitatea este un atu al culturii rome. Faptul ca nu investesti in ceva stabil, acum au inceput sa isi faca case, dar ginditi-va ca traditionalii luau ce aveau cu ei, erau, practic, niste nomazi. Lucrurile astea sint niste valori daca sint bine intelese si daca nu transgreseaza celelalte valori din jur. Daca nu transgreseaza, ei au viitorul.

CdI: Intre tigani si romi exista diferente?

S. A. : Nu este diferenta intre tigan si rom. Cred ca este o chestiune de respect sa nu botezi oamenii cum vrei tu ca sa ii diferentiezi. Trebuie sa le respecti dorinta de a se numi asa cum vor ei.

" title="Stiri despre CdI: Care este diferenta dintre un roman si un tigan?

S. A. : Nici una

CdI: Dar in strainatate?

S. A. : De fapt, tiganii au o cultura cu niste valori pe care ea insasi nu le-a inteles sau le-a inteles, dar le aplica prost. Sintem oarecum diferiti la acest nivel. Sint foarte moderni.

Aceasta bucurie de viata, aceasta maniera de a exterioriza si de a se externaliza cu toate trairile, aceasta lipsa de respect pentru proprietate, aceasta mobilitate perpetua, lucrurile astea sint valori ale secolului XXI. Vorbind despre conceptul lor referitor la proprietate, ginditi-va la Wikipedia, la open source, lucrurile astea sint gratuite, nu mai depind de ideea de proprietate cum ne-o faceam noi inainte. Occidentul s-a cladit, clar, pe valoarea proprietatii, dar postmodernismul este un pic   altel. Sint niste eseuri de premiu Nobel de Douglas North care arata clar decolajul economic. Arata cum litera legii, statul de drept   si sfintenia si apararea proprietatii individuale sint respectate si aparate de tribunal. Se vede foarte frumos graficul lumii pe mii de ani. E premiul Nobel, nu trebuie sa va fac un desen.

Lumea a ajuns la un surplus de productie, daca e sa ne uitam la Marx si la ce traim acum, care face ca valorea sa fie foarte chestionabila, cum este chestionabila ideea ca lipsa de abundenta, “ the scarcity” , creste valoarea.

Teoria economica, asa cum o invatam noi in scoala, spunea ca tot ce e este rar este valoros, are valoare financiara. Cu cit un diamant este mai rar, cu atit este mai scump. Cu cit o unealta este mai rara, cu atit este mai scumpa.

Acum, in lumea tehnologiei, pe un exemplu ca masina de fax, teoria se aplica invers. Daca tu esti singurul om din Romania care are un fax, iti e de folos? N-aveti ce face cu el, deci faxul dumneavoastra este cu atit mai valoros cu cit este mai ubicuu. Vedeti cum s-a rasturnat complet conceptia noastra despre valoare?   Trecem de la ideea ca proprietatea este sfinta si ca valoarea vine din raritate la o cu totul alta paradigma, la open source, la open knowledge, la wikileaks si asa mai departe. Secolul XXI nu mai este secolul proprietatii, este secolul abundentei, deci undeva, ca sa ma intorc la valorile culturii rome, mobilitatea este un atu al culturii rome. Faptul ca nu investesti in ceva stabil, acum au inceput sa isi faca case, dar ginditi-va ca traditionalii luau ce aveau cu ei, erau, practic, niste nomazi. Lucrurile astea sint niste valori daca sint bine intelese si daca nu transgreseaza celelalte valori din jur. Daca nu transgreseaza, ei au viitorul.

CdI: Intre tigani si romi exista diferente?

S. A. : Nu este diferenta intre tigan si rom. Cred ca este o chestiune de respect sa nu botezi oamenii cum vrei tu ca sa ii diferentiezi. Trebuie sa le respecti dorinta de a se numi asa cum vor ei.

">CdI: Care este diferenta dintre un roman si un tigan?

S. A. : Nici una

CdI: Dar in strainatate?

S. A. : De fapt, tiganii au o cultura cu niste valori pe care ea insasi nu le-a inteles sau le-a inteles, dar le aplica prost. Sintem oarecum diferiti la acest nivel. Sint foarte moderni.

Aceasta bucurie de viata, aceasta maniera de a exterioriza si de a se externaliza cu toate trairile, aceasta lipsa de respect pentru proprietate, aceasta mobilitate perpetua, lucrurile astea sint valori ale secolului XXI. Vorbind despre conceptul lor referitor la proprietate, ginditi-va la Wikipedia, la open source, lucrurile astea sint gratuite, nu mai depind de ideea de proprietate cum ne-o faceam noi inainte. Occidentul s-a cladit, clar, pe valoarea proprietatii, dar postmodernismul este un pic   altel. Sint niste eseuri de premiu Nobel de Douglas North care arata clar decolajul economic. Arata cum litera legii, statul de drept   si sfintenia si apararea proprietatii individuale sint respectate si aparate de tribunal. Se vede foarte frumos graficul lumii pe mii de ani. E premiul Nobel, nu trebuie sa va fac un desen.

Lumea a ajuns la un surplus de productie, daca e sa ne uitam la Marx si la ce traim acum, care face ca valorea sa fie foarte chestionabila, cum este chestionabila ideea ca lipsa de abundenta, “ the scarcity” , creste valoarea.

Teoria economica, asa cum o invatam noi in scoala, spunea ca tot ce e este rar este valoros, are valoare financiara. Cu cit un diamant este mai rar, cu atit este mai scump. Cu cit o unealta este mai rara, cu atit este mai scumpa.

Acum, in lumea tehnologiei, pe un exemplu ca masina de fax, teoria se aplica invers. Daca tu esti singurul om din Romania care are un fax, iti e de folos? N-aveti ce face cu el, deci faxul dumneavoastra este cu atit mai valoros cu cit este mai ubicuu. Vedeti cum s-a rasturnat complet conceptia noastra despre valoare?   Trecem de la ideea ca proprietatea este sfinta si ca valoarea vine din raritate la o cu totul alta paradigma, la open source, la open knowledge, la wikileaks si asa mai departe. Secolul XXI nu mai este secolul proprietatii, este secolul abundentei, deci undeva, ca sa ma intorc la valorile culturii rome, mobilitatea este un atu al culturii rome. Faptul ca nu investesti in ceva stabil, acum au inceput sa isi faca case, dar ginditi-va ca traditionalii luau ce aveau cu ei, erau, practic, niste nomazi. Lucrurile astea sint niste valori daca sint bine intelese si daca nu transgreseaza celelalte valori din jur. Daca nu transgreseaza, ei au viitorul.

CdI: Intre tigani si romi exista diferente?

S. A. : Nu este diferenta intre tigan si rom. Cred ca este o chestiune de respect sa nu botezi oamenii cum vrei tu ca sa ii diferentiezi. Trebuie sa le respecti dorinta de a se numi asa cum vor ei.

,

Marea noastra prostie nationala, faptul ca folosim in prezent uneltele care se aplicau altui sistem

CdI: Chiar daca un million de oameni cred intr-o prostie, ea tot o prostie ramine?

S. A. : Eu cred ca nu ar trebui sa fie unii oameni influentati de ce cred ceilalti. Pot sa fie zece milioane de oameni cu o parere si eu sa cred diferit pentru ca adevarul meu conteaza mai mult pentru mine decit cel al celorlalti. Prostia nu dispare in totalitate, ea dispare pentru mine, dar poate pentru ei ramine si invers.

Eu cred ca asta e frumos in lumea postcomunista, faptul ca daca vrem sa credem in ceva, putem crede. Perceptia, prin definitie, este foarte diferita pentru ca fiecare avem alt punct de vedere, intr-un alt context, in care ne-am format si asa mai departe. Asta e frumusetea democratiei, faptul ca realitatea mea nu coinicide cu realitatea ta si cu a celorlalti. Perceptia este mai valoroasa pentru mine pentru ca este a mea.

Trebuie sa ne intereseaza celelalte prostii. De fapt, ascultindu-va perspectiva voastra, eu imi pot intari ideile si de asta trebuie sa avem interes unul pentru altul, sa ne solicitam chiar opiniile si ideile. Plecam dintr-un cu totul alt unghi cind gindim intr-un fel pentru ca nu am mai ascultat si altceva. Daca nu ai ascultat pe nimeni altcineva, nu ai o perceptie sanatoasa, e un alt joc, un alt stil decit cel pe care il aveam in comunism.

Cred ca de multe ori nu intelegem ca noi am venit de la un sistem care se baza pe certitudini, pe adevaruri care erau dependente de o ierarhie stabilita pe criterii politice. Tu trebuia sa accepti adevarul celui din virful piramidei, secretarul general si asa mai departe. Nu era permis dubiul in nici un fel. Acel punct al lui Arhimede din care privesti lumea si o controlezi nu exista, asta am inteles noi romanii dupa momentul ‘ 89.

CdI: Noi avem o prostie nationala de stat?

S. A. : Cred ca prostia nationala este sa nu ne dam seama ca cheia succesului intr-o societate moderna este diferita de cheia succesului din societatea din care venim. Cheia succesului era controlul, controlai resursele, mintile oamenilor, controlai gindurile, controlai tot, cu aparatul de securitate si cu toate mijloacele pe care le aveai la dispozitie.

In noua configuratie, in noul mediu, cheia succesului este anticiparea, este sa poti sa te asiguri ca ai controlul doar asupra ta si ca anticipezi miscarile celorlalti. Facind analogie cu piata, piata este sistemul in care anticipezi gusturile consumatorului ca producator. Democratia este sistemul in care alesii anticipeaza nevoile publicului si daca nu o fac bine sint taxati, dar noi nu ne-am insusit lucrul asta si din acest motiv traim intr-un mare haos. Cred ca asta este marea noastra prostie nationala, faptul ca folosim in prezent uneltele care se aplicau altui sistem. Asta duce la haos

CdI: La deschiderea unei Librarii-cafenea   Humanitas la Iasi, Gabriel Liiceanu, invitat la eveniment, a spus ca Iasul nu poate fi Capitala Cultural Europeana . Ce parere aveti?

S. A. : Iasul poate fi Capitala Cultural Europeana de la Cantemir incoace. O mare prostie a spus domnul Liiceanu, cu tot respectul si afectiunea pe care i le port. Nu stiu in ce context a spus asta si tare m-ar mira ca el sa fi spus un lucru atit de nihilist. Nu poti sa dai sentinte de acest fel in contextul in care tu stai la Bucuresti si nu cunosti realitatea locala.

Ma intereseaza foarte putin daca Iasul poate sau nu sa devina Capitala Cultural European din perspectiva infrastructurii, a librariilor, a cafenelelor, a teatrelor, a cinematografelor, nu ma intereseaza asta. Pe mine ma intereseaza daca iesenii au vointa, au dorinta si aspiratia asta. In momentul in care iesenii vor avea dorinta asta destul de inflacarata Iasul va fi ceea ce isi doreste. Viata este o profetie autorealizata, deci in momentul in care spui ca nu poti, chiar nu poti. De asta sint un pic suparata pe domnul Liiceanu, pentru ca el a dat o sentinta autorealizata asa cum eu va incurajez sa nu il credeti acum oricit ar fi el de mare filosof si de mare Liiceanu. Dimpotriva, lucrul asta, in loc sa va dea inapoi, ar trebui sa va propulseze inainte spunind “ lasa ca iti arat eu tie” .

CdI: Pentru aceasta titulatura mai candideaza si Clujul si Timisoara. Cine credeti ca va fi numita Capitala Culturala Europeana?

S. A. : Va cistiga orasul care are dorinta mai mare, mai arzatoare si mai adinc infipta in strafundul maduvei oaselor lor.

sursa foto: Adevarul

" title="Stiri despre

Marea noastra prostie nationala, faptul ca folosim in prezent uneltele care se aplicau altui sistem

CdI: Chiar daca un million de oameni cred intr-o prostie, ea tot o prostie ramine?

S. A. : Eu cred ca nu ar trebui sa fie unii oameni influentati de ce cred ceilalti. Pot sa fie zece milioane de oameni cu o parere si eu sa cred diferit pentru ca adevarul meu conteaza mai mult pentru mine decit cel al celorlalti. Prostia nu dispare in totalitate, ea dispare pentru mine, dar poate pentru ei ramine si invers.

Eu cred ca asta e frumos in lumea postcomunista, faptul ca daca vrem sa credem in ceva, putem crede. Perceptia, prin definitie, este foarte diferita pentru ca fiecare avem alt punct de vedere, intr-un alt context, in care ne-am format si asa mai departe. Asta e frumusetea democratiei, faptul ca realitatea mea nu coinicide cu realitatea ta si cu a celorlalti. Perceptia este mai valoroasa pentru mine pentru ca este a mea.

Trebuie sa ne intereseaza celelalte prostii. De fapt, ascultindu-va perspectiva voastra, eu imi pot intari ideile si de asta trebuie sa avem interes unul pentru altul, sa ne solicitam chiar opiniile si ideile. Plecam dintr-un cu totul alt unghi cind gindim intr-un fel pentru ca nu am mai ascultat si altceva. Daca nu ai ascultat pe nimeni altcineva, nu ai o perceptie sanatoasa, e un alt joc, un alt stil decit cel pe care il aveam in comunism.

Cred ca de multe ori nu intelegem ca noi am venit de la un sistem care se baza pe certitudini, pe adevaruri care erau dependente de o ierarhie stabilita pe criterii politice. Tu trebuia sa accepti adevarul celui din virful piramidei, secretarul general si asa mai departe. Nu era permis dubiul in nici un fel. Acel punct al lui Arhimede din care privesti lumea si o controlezi nu exista, asta am inteles noi romanii dupa momentul ‘ 89.

CdI: Noi avem o prostie nationala de stat?

S. A. : Cred ca prostia nationala este sa nu ne dam seama ca cheia succesului intr-o societate moderna este diferita de cheia succesului din societatea din care venim. Cheia succesului era controlul, controlai resursele, mintile oamenilor, controlai gindurile, controlai tot, cu aparatul de securitate si cu toate mijloacele pe care le aveai la dispozitie.

In noua configuratie, in noul mediu, cheia succesului este anticiparea, este sa poti sa te asiguri ca ai controlul doar asupra ta si ca anticipezi miscarile celorlalti. Facind analogie cu piata, piata este sistemul in care anticipezi gusturile consumatorului ca producator. Democratia este sistemul in care alesii anticipeaza nevoile publicului si daca nu o fac bine sint taxati, dar noi nu ne-am insusit lucrul asta si din acest motiv traim intr-un mare haos. Cred ca asta este marea noastra prostie nationala, faptul ca folosim in prezent uneltele care se aplicau altui sistem. Asta duce la haos

CdI: La deschiderea unei Librarii-cafenea   Humanitas la Iasi, Gabriel Liiceanu, invitat la eveniment, a spus ca Iasul nu poate fi Capitala Cultural Europeana . Ce parere aveti?

S. A. : Iasul poate fi Capitala Cultural Europeana de la Cantemir incoace. O mare prostie a spus domnul Liiceanu, cu tot respectul si afectiunea pe care i le port. Nu stiu in ce context a spus asta si tare m-ar mira ca el sa fi spus un lucru atit de nihilist. Nu poti sa dai sentinte de acest fel in contextul in care tu stai la Bucuresti si nu cunosti realitatea locala.

Ma intereseaza foarte putin daca Iasul poate sau nu sa devina Capitala Cultural European din perspectiva infrastructurii, a librariilor, a cafenelelor, a teatrelor, a cinematografelor, nu ma intereseaza asta. Pe mine ma intereseaza daca iesenii au vointa, au dorinta si aspiratia asta. In momentul in care iesenii vor avea dorinta asta destul de inflacarata Iasul va fi ceea ce isi doreste. Viata este o profetie autorealizata, deci in momentul in care spui ca nu poti, chiar nu poti. De asta sint un pic suparata pe domnul Liiceanu, pentru ca el a dat o sentinta autorealizata asa cum eu va incurajez sa nu il credeti acum oricit ar fi el de mare filosof si de mare Liiceanu. Dimpotriva, lucrul asta, in loc sa va dea inapoi, ar trebui sa va propulseze inainte spunind “ lasa ca iti arat eu tie” .

CdI: Pentru aceasta titulatura mai candideaza si Clujul si Timisoara. Cine credeti ca va fi numita Capitala Culturala Europeana?

S. A. : Va cistiga orasul care are dorinta mai mare, mai arzatoare si mai adinc infipta in strafundul maduvei oaselor lor.

sursa foto: Adevarul

">

Marea noastra prostie nationala, faptul ca folosim in prezent uneltele care se aplicau altui sistem

CdI: Chiar daca un million de oameni cred intr-o prostie, ea tot o prostie ramine?

S. A. : Eu cred ca nu ar trebui sa fie unii oameni influentati de ce cred ceilalti. Pot sa fie zece milioane de oameni cu o parere si eu sa cred diferit pentru ca adevarul meu conteaza mai mult pentru mine decit cel al celorlalti. Prostia nu dispare in totalitate, ea dispare pentru mine, dar poate pentru ei ramine si invers.

Eu cred ca asta e frumos in lumea postcomunista, faptul ca daca vrem sa credem in ceva, putem crede. Perceptia, prin definitie, este foarte diferita pentru ca fiecare avem alt punct de vedere, intr-un alt context, in care ne-am format si asa mai departe. Asta e frumusetea democratiei, faptul ca realitatea mea nu coinicide cu realitatea ta si cu a celorlalti. Perceptia este mai valoroasa pentru mine pentru ca este a mea.

Trebuie sa ne intereseaza celelalte prostii. De fapt, ascultindu-va perspectiva voastra, eu imi pot intari ideile si de asta trebuie sa avem interes unul pentru altul, sa ne solicitam chiar opiniile si ideile. Plecam dintr-un cu totul alt unghi cind gindim intr-un fel pentru ca nu am mai ascultat si altceva. Daca nu ai ascultat pe nimeni altcineva, nu ai o perceptie sanatoasa, e un alt joc, un alt stil decit cel pe care il aveam in comunism.

Cred ca de multe ori nu intelegem ca noi am venit de la un sistem care se baza pe certitudini, pe adevaruri care erau dependente de o ierarhie stabilita pe criterii politice. Tu trebuia sa accepti adevarul celui din virful piramidei, secretarul general si asa mai departe. Nu era permis dubiul in nici un fel. Acel punct al lui Arhimede din care privesti lumea si o controlezi nu exista, asta am inteles noi romanii dupa momentul ‘ 89.

CdI: Noi avem o prostie nationala de stat?

S. A. : Cred ca prostia nationala este sa nu ne dam seama ca cheia succesului intr-o societate moderna este diferita de cheia succesului din societatea din care venim. Cheia succesului era controlul, controlai resursele, mintile oamenilor, controlai gindurile, controlai tot, cu aparatul de securitate si cu toate mijloacele pe care le aveai la dispozitie.

In noua configuratie, in noul mediu, cheia succesului este anticiparea, este sa poti sa te asiguri ca ai controlul doar asupra ta si ca anticipezi miscarile celorlalti. Facind analogie cu piata, piata este sistemul in care anticipezi gusturile consumatorului ca producator. Democratia este sistemul in care alesii anticipeaza nevoile publicului si daca nu o fac bine sint taxati, dar noi nu ne-am insusit lucrul asta si din acest motiv traim intr-un mare haos. Cred ca asta este marea noastra prostie nationala, faptul ca folosim in prezent uneltele care se aplicau altui sistem. Asta duce la haos

CdI: La deschiderea unei Librarii-cafenea   Humanitas la Iasi, Gabriel Liiceanu, invitat la eveniment, a spus ca Iasul nu poate fi Capitala Cultural Europeana . Ce parere aveti?

S. A. : Iasul poate fi Capitala Cultural Europeana de la Cantemir incoace. O mare prostie a spus domnul Liiceanu, cu tot respectul si afectiunea pe care i le port. Nu stiu in ce context a spus asta si tare m-ar mira ca el sa fi spus un lucru atit de nihilist. Nu poti sa dai sentinte de acest fel in contextul in care tu stai la Bucuresti si nu cunosti realitatea locala.

Ma intereseaza foarte putin daca Iasul poate sau nu sa devina Capitala Cultural European din perspectiva infrastructurii, a librariilor, a cafenelelor, a teatrelor, a cinematografelor, nu ma intereseaza asta. Pe mine ma intereseaza daca iesenii au vointa, au dorinta si aspiratia asta. In momentul in care iesenii vor avea dorinta asta destul de inflacarata Iasul va fi ceea ce isi doreste. Viata este o profetie autorealizata, deci in momentul in care spui ca nu poti, chiar nu poti. De asta sint un pic suparata pe domnul Liiceanu, pentru ca el a dat o sentinta autorealizata asa cum eu va incurajez sa nu il credeti acum oricit ar fi el de mare filosof si de mare Liiceanu. Dimpotriva, lucrul asta, in loc sa va dea inapoi, ar trebui sa va propulseze inainte spunind “ lasa ca iti arat eu tie” .

CdI: Pentru aceasta titulatura mai candideaza si Clujul si Timisoara. Cine credeti ca va fi numita Capitala Culturala Europeana?

S. A. : Va cistiga orasul care are dorinta mai mare, mai arzatoare si mai adinc infipta in strafundul maduvei oaselor lor.

sursa foto: Adevarul

Urmareste CronicadeIasi pe FACEBOOK!
 
Comentarii (3)  
luiza,  06.04.2016 23:56

Bravo, Victor! Mult succes în cariera de jurnalist! #PanamaPapers #witingcuPlevnei

   
Cosmin,  18.04.2011 11:26

Tocmai la infrastructura se referea Liiceanu. Cred ca prea ne-am obisnuit sa citim numai titlurile, "cu toata afectiunea pe care ti-o port", Victor :D

   
?,  16.04.2011 15:05

Voi sper ca va dati seama ca titlul nu are nici un sens. Pacat de articol.

   
Comentariul tau:
 

Toate campurile sunt obligatorii