Mai rar utilizat in Romania, uleiul de palmier este foarte cautat in lume pentru prepararea alimentelor. El este adesea preferat, intrucat nu se "arde" usor in tigaie si rezista la temperaturi inalte, incomparabil mai bine decat alte uleiuri folosite la prajirea alimentelor.

Uleiul se produce din miezul fructului de palmier. Contine cantitati mari de vitamina E si de carotenoizi. Ambele au rol de antioxidanti naturali, care protejeaza organismul de actiunea radicalilor liberi. Se digera usor, avand o consistenta similara cu tesutul adipos uman.

Pe plan mondial, producerea si comercializarea uleiului de palmier a devenit o afacere din ce in ce mai rentabila, fiind foarte solicitat atat pentru alimentatie, cat si pentru industria cosmetica. Numai in ultimii 30 de ani, productia de ulei de palmier a crescut de opt ori, informeaza L'Express.

In ciuda distribuitorilor, care cauta sa valorifice si alte sortimente de ulei, aproape 50% din produsele alimentare industrializate in Europa au la baza uleiul de palmier.

Din actuala productie mondiala a uleiului de palmier, 80% se foloseste in industria alimentara, 19% in cosmetica si 1% in diverse scopuri industriale sau medicinale. Ca urmare, la data actuala, uleiul de palmier se situeaza pe locul unu in topul uleiurilor vegetale comestibile, cu un volum incredibil de 45 de milioane de tone (in 2010).

La succesul acestei productii au contribuit, in mare masura, calitatile recunoscute ale uleiului de palmier, dar si pretul scazut, determinat atat de costurile agricole ale productiei, cat si de cele industriale.

Dar acest succes a inceput sa ingrijoreze organizatiile pentru protectia mediului si in special a padurilor. Cea mai activa s-a aratat organizatia World Wildlife Fund, care are ca scop protectia forestiera la nivel planetar.

Incepand din anul 2000, World Wildlife Fund depune eforturi sa opreasca exploatarea salbatica a padurilor de palmieri, care ameninta supravieturirea urangutanilor in Malaezia si Indonezia, zone care asigura 85% din productia globala de ulei.

A inceput sa se raspandeasca zvonul ca uleiul de palmier ar fi daunator celor afectati de boli cardiovasculare. Incercarea firmelor procesatoare de a reduce productia, pentru a raspunde ingrijorarii unor consumatori, n-a avut efecte, pentru ca nu oferea o solutie alternativa, uleiul de palmier dispunad de atuuri care il fac fara concurenta:

- Costul de productie redus, asa cum am mai aratat. Randamentul unui hectar plantat cu palmieri este de zece ori mai rdicat decat al unui hectar plantat cu soia.

- Stabilitatea in timp a produsului. Uleiul poate fi pastrat vreme indelungata in stare solidificata si conserva in acelasi timp alimentele in care este incorporat.

- Este foarte avantajos in fabricarea alimentelor preambalate prin stabilitatea sa, care poate asigura termene lungi de valabilitate produselor.

- Uleiul de palmier prezinta garantia unui produs ecologic, provenind, in general, din zone neafectate de poluarea industriala, urbana sau de alta natura.

Cu toate acestea, astazi, numai 10% din uleiul de palmier fabricat in lume este certificat in conformitate cu criteriile RSPO, o organizatie internationala care prevede ca palmierii in exploatare sa fie plantati pe o suprafata reimpadurita, unde ofera conditii de exploatare si de mediu moderne.

Din pacate, in aceste conditii, uleiul devine mai scump, ceea ce a facut ca, in 2011, numai o jumatate din uleiurile certificate de RSPO sa fie efectiv vandute.

Orgaizatia World Wildlife Fund apreciaza ca eforturile depuse pentru protejarea mediului sunt inca mult sub actiunile insistente, depuse pentru nemiloasa lui exploatare.

Sursa: ziare.com

Foto: intrefete.ro