Acum: 3 °C
Astazi:
Max: 6 °C
Min: 1 °C
Maine:
Max: 6 °C
Min: -2 °C
STIRI NATIONALE & EXTERNE
Statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv Romania au semnat ACTA
Articol de Cristian AmarieiRomania, alaturi de alte 21 de state din Uniunea Euorpeana, a semnat pe 26 ianuarie 2012 la Tokyo controversatul acord ACTA, legat de protejarea proprietatii intelectuale pe internet.
Tarile care au semnat ieri intelegerea sunt Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franța, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Letonia, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, Romania, Slovenia, Spania, Suedia si Marea Britanie. In toamna anului trecut, actul a fost de asemenea semnat de Australia, Canada, Japonia, Coreea de Sud, Maroc, Noua Zeelanda, Singapore si SUA. Tarile care nu au semnat actul (respect!) sunt Germania, Olanda, Estonia, Cipru si Slovacia.
Ce este ACTA? ACTA, acronimul Anti-Counterfeiting Trade Agreement, este un acord multilateral care propune o serie de standarde internationale pentru aplicarea si protejarea drepturilor de proprietate intelectuala in mediul virtual (internet) dar si pe piata reala de produse.
Acordul a fost negociat la nivel global intre mai multe state din lume iar depozitarul acestuia este Japonia. Discutile legate de ACTA au inceput inca din 2006 insa opinia publica nu a avut cunostinta de aceste discutii pana in mai 2008 cand Wikileaks a facut public acest tratat si subiectul a inceput sa fie dezbatut in mass-media. Cei implicati in dicutiile ACTA au motivat ca publicarea informatiei ar pune piedici desfasurarii eficiente a negocierilor si ar putea afecta relatiile cu partile implicate si abia in aprilie 2010 este prezentat publicului "draftul oficial". Atat secretomania cu care a pornit initiativa acestui acord, reticenta celor implicati de a comunica concret cu publicul si insasi prevederile vagi ale draftului au indreptatit grupuri precum Consumers Union, Electronic Frontier Foundation, Essential Action, IP Justice, Knowledge Ecology International, Public Knowledge, Global Trade Watch, the US Public Interest Research Group, IP Left (Korea), the Australian Digital Alliance, Canadian Library Association, Consumers Union of Japan, National Consumer Council (UK) si Doctors without Borders' Campaign for Essential Medicines sa isi manifeste rezervele fata de prevederile acestuia, afirmad ca prevederile noului acord, care includ monitorizarea comunicatiilor persoanelor private de catre entitati comerciale, incalca normele internationale privind drepturile omului.
Specialistii in politica online/digitala subliniaza ca ACTA poate duce si la controale pe aeroporturi asupra laptop-urilor si telefoanelor mobile dupa “fisiere si documente care ar incalca drepturile de autor”, acest lucru putand sa contravina dreptului la viata intima.
Intr-un document online al Asociatiei pentru Tehnologie si Internet, organizatie contestatara a proiectului, se enumera cateva dintre amenintarile la adresa libertatii de exprimare si accesului la cultura:
•Interesele detinatorilor de drepturi de proprietate intelectuala sunt puse mai presus de libertatea de exprimare, viata privata si alte drepturi fundamentale.
•ACTA va lasa reglementarea libertatii de exprimare in mainile companiilor private, intrucat impune obligatii referitoare la monitorizarea continutului online de catre terte parti, cum ar fi intermediarii Internet, care nu sunt insa in masura sa reglementeze formele de exprimare in mediul online.
•ACTA poate impiedica utilizarea patrimoniului cultural al societatii, intrucat sporeste sanctiunile si riscurile de natura penala pentru utilizarea operelor ai caror proprietari sau detinatori de drepturi de autor sunt dificil sau imposibil de identificat sau localizat (asa numitele opere orfane).
•Prevederile din versiunea finala a Acordului, al caror inteles nu pare ca va fi clarificat inainte de ratificarea ACTA, sunt vagi si risca sa fie interpretate in moduri care ar putea permite incriminarea unui numar mare de cetateni, pentru delicte triviale.
•ACTA ar fi un obstacol in calea inovarii, pentru ca dezvoltarea de software apare in "zone gri" din punct de vedere juridic.
Access' Global Movement for Digital Freedom, vede clar in ACTA o amenintare la adresa drepturilor utilizatorilor pentru ca prin extinderea raspunderii intermediarilor ii va determina pe furnizorii de Internet sa desfasoare activitati de supraveghere la nivelul retelelor proprii si sa implementeze mecanisme intruzive de identificare a presupusilor infractori, cum ar fi monitorizarea la scara larga a comunicatiilor prin utilizarea procedurii de "deep packet inspection", permitand astfel incalcarea grava a vietii private a utilizatorilor. Practic, proprietarii drepturilor de copyright vor avea posibilitatea sa obtina informatii private despre utilizatorii de internet, fara sa aiba nevoie de mandate ale judecatorilor. Conform accessnow.org, site-ul celor de la Access' Global Movement for Digital Freedom, ACTA risca sa aiba implicatii grave generate de faptul ca nu reuseste sa stabileasca un echilibru intre protectia drepturilor de proprietate intelectuala si apararea drepturilor fundamentale ale societatii, ca intreg, cum ar fi libertatea de exprimare, liberul acces la informatie si cultura si viata privata. ACTA isi propune sa creeze o noua institutie, "Comisia ACTA", fara sa defineasca insa obligatiile sau garantiile necesare pentru ca acest organism sa functioneze intr-o maniera deschisa, transparenta si inclusiva, care sa permita exercitarea unui control public asupra actiunilor sale, mai noteaza accessnow.org.
Pana si studiul asupra Acordului realizat de Consiliul European subliniaza aspectele problematice ale acestuia, inclusiv cele de natura juridica, mentionand ca este "dificil de stabilit care sunt avantajele semnificative pe care ACTA le ofera cetatenilor UE in plus fata de cadrul international existent", insa acest lucru se pare ca nu i-a oprit pe reprezentanti tarilor din Uniuniea Europeana sa semneze acordul. Nemultumit de forma in care a ajuns acordul, raportorul european ACTA, Kader Arif, a demisionat ieri, sustinand ca nu doreste sa ia parte la aceasta mascarada. El a spus ca elaborarea tratatului nu a fost deloc transparenta, iar societatea civila n-a avut nimic de spus. Pentru ca tratatul sa intre in vigoare, el trebuie ratificat de parlamentele statelor semnatare, dar si de Parlamentul European, care il va dezbate in prima jumatate a acestui an, insa desfasurarea evenimentelor din ultimele zile cam dau de banuit ca in spatele ACTA exista interese puternice si un lobby sustinut impotriva oricarei rezistente publice.
Concret, tratatul semnat si de tara noastra ar putea duce atat la eliminarea site-urilor care distribuie informatii protejate de drepturi de autor (de la continut media "piratat" pana la stiri) cat si la sanctionarea celor care beneficiaza de pe urma software-ului, filmelor, muzicii si oricaror alte tipuri de produse piratate.
Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri a lansat in dezbatere publica, pe site-ul institutiei, Acordul comercial de combatere a contrafacerii ACTA, precizand ca pana la intrarea acestuia in vigoare trebuie parcurse o serie de etape procedurale, inclusiv ratificarea documentului de catre Parlamentul Romaniei.
Potrivit unui comunicat transmis miercuri de MECMA, in perioada urmatoare ministerul va initia o serie de dezbateri publice referitoare la acest subiect, la care sunt invitati sa participe reprezentanti ai tuturor mediilor vizate de reglementarile ACTA.
Acordul comercial de combatere a contrafacerii ACTA este incheiat intre Uniunea Europeana si statele membre ale acesteia, Australia, Canada, Japonia, Republica Coreea, Statele Unite Mexicane, Regatul Maroc, Noua Zeelanda, Republica Singapore, Confederatia Elvetiana si Statele Unite ale Americii.
Potrivit MECMA, pentru ca ACTA sa intre in vigoare in Romania, Parlamentul European va trebui sa-si dea avizul conform in vara anului 2012. Consiliul Uniunii Europene il va adopta, independent de ratificarea in parlamentele nationale. Apoi, acordul va trebui ratificat de Parlamentul Romaniei pentru a putea intra in vigoare.
Parlamentul European a urmarit indeaproape dezbaterile privind ACTA. Dupa ce la 10 martie 2010 exprimase anumite critici, la 24 noiembrie 2010, Parlamentul European a adoptat o Rezolutie prin care a salutat publicarea textului ACTA si a reiterat ca lupta impotriva cotrafacerii si pirateriei reprezinta o prioritate a cooperarii internationale.
In cadrul Uniunii Europene, Acordul a fost negociat de Comisia Europeana, inca de la debutul oficial al negocierilor, in anul 2008.
Decizia privind semnarea ACTA a fost adoptata de Consiliul Uniunii Europene in decembrie 2011, Comisia Europeana indeplinind intreaga procedura de asigurare a transparentei decizionale la nivel european.
Comisia Europeana a organizat in perioada 2008 - 2011 patru conferinte publice pe tema ACTA, cu participarea celor interesati - cetateni, reprezentanti ai industriei, ONG-uri, presa.
In Romania, in conformitate cu Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica, procedurile de informare a opiniei publice se realizeaza in cazul adoptarii de acte normative si al organizarii de sedinte publice. In cazul tuturor tratatelor internationale, procedura privind transparenta decizionala este indeplinita la momentul adoptarii actului normativ de ratificare sau actului de aderare sau aprobare, in cazul anumitor tratate, act in lipsa caruia tratatul nu poate produce niciun efect.
In mod cert, in cazul Acordului ACTA, initierea legii de ratificare va fi insotita de o dezbatere publica corespunzatoare, precizeaza MECMA.
Ministerul Economiei adauga ca va anunta in timp util datele, orele si locatiile de desfasurare ale dezbaterilor publice privind ACTA.
Foto: ziuaveche.ro
Reduceri & Promotii
Vezi Reduceri & PromotiiNewsletter
Aboneaza-te pentru a primi buletinul de stiri zilnic via email