Romania a transmis, joi, Comisiei Europene Programul de Convergenta 2015 - 2018 prin care isi mentine angajamentul pentru adoptarea monedei euro la 1 ianuarie 2019, informeaza un comunicat al Ministerului Finantelor Publice (MFP).

"Guvernul Romaniei a transmis astazi, 30 aprilie 2015, Comisiei Europene Programul de Convergenta 2015 — 2018. Transmiterea de catre statele membre si evaluarea de catre Comisia Europeana a Programului de Convergenta reprezinta o componenta a 'Semestrului European', care priveste intarirea coordonarii politicilor economice, structurale si bugetare", se mentioneaza in comunicat.

Programul de Convergenta prezinta si implicatiile proiectului de lege privind Codul fiscal, aflat in prezent in dezbatere parlamentara. Fata de scenariul de baza prezentat in varianta actuala a Programului de Convergenta, prognoza cresterii economice in conditiile create de masurile fiscale estimeaza o crestere suplimentara a Produsului Intern Brut, in termeni reali, de 0,5 — 0,8 puncte procentuale.

"Efectele implementarii masurilor fiscale se vor resimti si in plan social. Astfel, cresterea economica suplimentara va genera, pe de o parte, un numar mai mare de salariati si, pe de alta parte, o crestere a veniturilor populatiei, in functie de comportamentul agentilor economici.

Guvernul Romaniei isi pastreaza angajamentul din Programul de Convergenta anterior de adoptare a monedei euro incepand cu data de 1 ianuarie 2019", se mentioneaza in comunicat.

Potrivit MFP, Romania a realizat in anul 2014 un deficit structural al Bugetului General Consolidat de 1,0% din PIB, ceea ce corespunde prevederilor Tratatului privind Stabilitatea, Coordonarea si Guvernanta in cadrul Uniunii Economice si Monetare de incadrare in obiectivul bugetar pe termen mediu.

"Continuarea procesului de reforme in special al celui de consolidare fiscala, in baza acordului de finantare de tip preventiv incheiat cu Uniunea Europeana, Fondul Monetar International si Banca Mondiala este de natura sa confere coerenta politicilor macroeconomice si financiare, contribuind la consolidarea increderii investitorilor si mentinerea stabilitatii macroeconomice si fiscale", afirma MFP.

Conform documentului, pe termen mediu, obiectivul specific al politicii bugetare este reprezentat de mentinerea in continuare a deficitului bugetar ce corespunde Tratatului privind Stabilitatea, Coordonarea si Guvernanta in cadrul Uniunii Economice si Monetare, tintele planificate fiind de 1,45% din PIB in 2015 care include un ajustor de 0,25 puncte procentuale din PIB pentru cofinantarea proiectelor sustinute din fonduri europene, iar pentru perioada 2016 — 2018 deficit sub 1,2% din PIB (conform metodologiei ESA).

"Romania a inregistrat in ultimii ani progrese considerabile in directia reducerii dezechilibrelor macroeconomice si refacerii unui spatiu de manevra fiscala si financiara, care impreuna cu politicile monetare si reformele structurale implementate sau in curs de implementare, au contribuit la mentinerea stabilitatii macroeconomice si financiare. Acestea s-au reflectat pozitiv in evolutia economica", se mentioneaza in documentul citat.

In perioada 2009 — 2011, Romania a inregistrat cele mai mari deficite bugetare, ca urmare a consecintelor crizei economico-financiare si a politicii fiscale pro-ciclice din anii de dinaintea crizei, ceea ce a generat riscuri importante pentru cresterea si stabilitatea economica. Implementarea masurilor de consolidare fiscala au vizat reducerea deficitului bugetar si imbunatatirea situatiei finantelor publice.

In anul 2014, in Romania, PIB a crescut cu 2,8%, fiind al patrulea an de crestere, ceea ce consolideaza tendinta de revenire din criza economica si financiara care a afectat si tara noastra in anii 2009 si 2010.

"Cresterea din 2014 s-a datorat, in principal, contributiei pozitive a cererii interne. Principalul factor al acestei cresteri, consumul privat, a fost sustinut de o crestere puternica a salariului real si de rate ale dobanzii ce au atins niveluri minime record", precizeaza MFP.

In perioada 2012 — 2014, prin politica bugetara caracterizata de un management prudent al cheltuielilor publice si de imbunatatire semnificativa a managementului datoriei publice, s-au inregistrat progrese importante in vederea reducerii riscurilor. Astfel, in 2013, Romania a iesit din procedura de deficit excesiv.

De asemenea, deficitul bugetar calculat conform metodologiei europene s-a redus cu 3,8 puncte procentuale in perioada 2011 — 2014, respectiv de la 5,3% in anul 2011, la 1,5% din PIB in anul 2014, in conditiile in care cresterea economica a fost relativ modesta comparativ cu ratele de crestere de dinaintea crizei, fapt ce confirma continuarea procesului de consolidare fiscala si incadrarea in parametrii stabiliti, ca urmare a unei politici bugetare prudente si sustenabile.

In plus, deficitul bugetar aferent anului 2014 reprezinta 1,5% din PIB, situandu-se astfel mult sub media deficitului bugetar pentru zona euro de 2,4% din PIB si pentru UE28 de 2,9% din PIB, fiind a treia tara cu cel mai mic deficit.

Sursa: agepres.ro