Cea de-a paisprezecea editie a studiului EY Global Fraud Survey arata ca amenintarile in crestere legate de criminalitatea informatica, finantarea terorismului si, mai recent, dezvaluirile legate de posibila utilizare incorecta si pe scara larga a jurisdictiilor de tip offshore au sporit presiunile asupra guvernelor de a reactiona si asupra companiilor de a identifica si combate aspectele legate de frauda, mita si coruptie.

Potrivit studiului, exista un nivel crescut de sustinere a actiunilor impotriva mitei si a coruptiei, atat din partea guvernelor cat si din partea institutiilor internationale. Colaborarea intre diverse institutii a dus la condamnarea unor nume importante anul trecut si a intensificat eforturile de a aplica standarde internationale atunci cand vine vorba de transparenta vizavi de cei care detin companii.

Grupul de lucru format din statele membre ale G20 a identificat, ca punct critic in lupta globala impotriva coruptiei, abuzul structurilor de tip offshore prin care se incearca ascunderea unor activitati criminale. Acelasi lucru a fost subliniat si de membri ai Bancii Mondiale, care s-au angajat sa impuna reguli de transparenta atunci cand vine vorba de actionarii unor astfel de structuri.

Referindu-se la Europa de Est, autorii raportului noteaza ca aceasta zona aduce destul de multe provocari companiilor care vor sa investeasca, iar increderea in mediul legislativ lipseste de multe ori.

Ideea ca anumite actiuni ale autoritatilor sunt motivate politic scade gradul de incredere in acestea, iar asta ridica semne de intrebare cu privire la evolutia luptei impotriva coruptiei.

Unele state din regiune au introdus acte normative care sa protejeze sursele anonime, practica des intalnita in Vest. Ramane de vazut cat de mult succes va avea aceasta strategie; 20% dintre respondentii din Europa de Est au declarat ca loialitatea este motivul pentru care nu ar raporta astfel de incidente catre institutiile abilitate; in Slovacia, spre exemplu, siguranta personala este principalul motiv pentru care angajatii nu ar raporta un incident de frauda.

Coruptia este perceputa ca o practica uzuala, astfel ca reprezentantii unui business trebuie sa se asigure ca valorile si regulile prezentate angajatilor fac referire si la astfel de acte.

Modul in care statele din estul Europei lupta impotriva criminalitatii de acest tip variaza puternic, iar singurele state care s-au remarcat in ultima perioada sunt Polonia si Romania. Polonia, spre exemplu, a marit simtitor numarul de angajati din politie, in vreme ce Romania a fost extrem de activa in punerea sub acuzare si condamnarea unui numar de politicieni sau oameni de afaceri. Rusia, pe de alta parte, a apelat la modificari de ordin legislativ, obligand functionarii publici sa isi declare bunurile.

„Conform studiului, 90% dintre respondentii din Romania cred ca institutiile de aplicare a legii sunt pregatite sa puna sub acuzare cazurile de coruptie, atunci cand acestea sunt intalnite. Actiunile proactive intreprinse de catre Parchet, in special de catre Directia Nationala Anticoruptie, sunt recunoscute in UE si considerate la nivel mondial drept povesti de succes. Pe de alta parte, rezultatele studiului evidentiaza ca fiind necesara o mai mare comunicare a institutiilor de aplicare a legii pentru a creste sustinerea publicului in actiunile de urmarire penala a persoanelor fizice“, a declarat Kenan Burcin Atakan, partener, liderul departamentului de investigare a fraudelor si solutionare a disputelor din cadrul EY Romania.

Autoritatile de reglementare admit amenintarea reprezentata de coruptie si mita pentru un sistem financiar aflat deja sub presiune si au inceput sa coopereze tot mai intens la nivel transfrontalier pentru a-i responsabiliza pe indivizi in privinta actelor ilegale. Astfel de eforturi par puternic sustinute de respondenti, 83% dintre acestia fiind de acord ca anchetarea indivizilor implicati in astfel de acte va ajuta la ameliorarea nivelului de frauda, mita si coruptie in viitor.

Cu toate acestea, in contextul unui procent de 42% dintre respondenti care admit ca pot justifica un comportament lipsit de etica pentru atingerea tintelor financiare si cu 16% din membrii echipelor financiare de la nivelul imediat inferior directorului financiar care sunt gata sa justifice efectuarea de plati in numerar pentru a atrage si retine clienti de afaceri, managerii responsabili cu problemele de etica si conformitate din companii par sa se confrunte cu o mare provocare pentru a-si mentine organizatiile in afara ariei de investigatie a procurorilor anticoruptie.

Sursa: businessmagazin.ro