Fructele mici si tari ca piatra, intalnite la planta salbatica Pollia condensata, care creste in padurile din Etiopia, Mozambic, Tanzania si alte tari africane, nu pot fi consumate crude, fierte sau transformate intr-o bautura.

Cu toate acestea, ele sunt folosite de mult timp in scopuri decorative, din cauza unei proprietati neobisnuite: acestea isi pastreaza culoarea albastra intensa timp de cativa ani si chiar decenii, dupa ce au fost culese. Un specimen de la Gradina Botanica Kew din Londra, care a fost cules in 1974, din Ghana, inca isi mai pastreaza nuanta irizata, relateaza Smithsonianmag.com.

Intrigati, o echipa de cercetatori de la Kew, de la Universitatea din Cambridge si de la Muzeul de Istorie Naturala Smithsonian, au decis sa analizeze modul in care aceasta planta produce o culoare atat de stralucitoare si persistenta. Atunci cand au incercat sa extraga un pigment pentru a-l studia, acestia au fost surprinsi sa descopere ca fructele nu au asa ceva.

Cand au examinat planta la nivel celular, oamenii de stiinta si-au dat seama ca fructele produc culoarea caracteristica prin coloratie structurala, un fenomen total diferit, care este intalnit in regnul animal, dar practic necunoscut la plante. Ei au stabilit ca tesutul de fructe este mai intens colorat decat orice alt tesut biologic studiat pana acum, reflectand 30% din lumina, ceea ce face nuanta mult mai intensa si decat renumita culoare din aripile unui fluture Morpho.

Majoritatea culorilor in lumea biologica sunt produse de pigmenti, compusi produsi de un organism viu, care absorb in mod selectiv anumite lungimi de unda ale luminii. Pollia condensata isi produce albastrul vibrant prin intermediul unor fire mici de celuloza de dimensiuni la scara nanometrica, care sunt stivuite in interiorul “pielii” sale. Aceste componente sunt aranjate in straturi de forme rasucite de helix, care interactioneaza unele cu altele pentru a imprastia lumina si pentru a produce acest albastru intens.

Citeste mai mult pe financiarul.ro.

Foto: presurfer.blogspot.com