Probabil ca fiecare copil are diverse frici in varii etape de dezvoltare. Unele frici sunt frici normale, specifice copilariei, in timp ce altele nu sunt normale. Parintele trebuie sa identifice daca copilul sau are frici mai mari decat este cazul sau chiar nejustificate si sa se preocupe sa ii inlature cu argumente rationale aceste frici. Abilitatea ta, ca parinte, sa reusesti are o miza importanta: copilul va creste cu un sentiment de siguranta a vietii sale prezente si viitoare.

Un anume nivel de frica este sanatos si de inteles. Ne ajuta pe noi si pe copiii nostri sa ne ferim de pericole. Prin teama ne invatam copiii sa nu traverseze nesupravegheati strazile aglomerate, sa nu accepte dulciuri de la straini, sa nu inghita medicamente necunoscute de la cabinetele medicale scolare, etc. In aceste cazuri, practic ii invatam pe copiii nostri sa se teama de rezultate, de consecinte. Ii invatam prudenta, ceea ce este ceva cu totul separat de situatia in care trebuie sa gestionezi o frica imaginara a copilului. Cand copilul dezvolta o frica mare, nejustificata, si stare de anxietate puternica, exista riscul sa aiba o fobie.

Intr-un studiu de specialitate, au fost identificate cele cinci mari categorii de frici umane, unele dintre ele fiind si frici ale copiilor. Acestea sunt:

A. Frica sociala (de a vorbi in public, de a fi singur, de a fi luat in ras, de a nu fi la inaltime, de a fi umilit, de a pierde controlul, de autoritate, de esec, de a fi judecat)

B. Frica de separare (de lipsa, de moarte, de a fi furat, de a fi respins, de a fi abandonat, de a fi renegat, de a fi tradat)

C. Frica de mutilare (frica de dentist, de medic, de sange, de taieturi, de obiecte ascutite, de accident, de a cadea, de foc, de a fi atacat)

D. Frica de animale (de caini, de paianjeni, de serpi, de soareci/sobolani, de insecte, de viermi, de tantari/capuse, de cai, de vipere)

E. Frica de factori de mediu (de furtuni, de vant puternic, de foc, de inaltime, de spatii largi, de poduri, de avioane, de vapoare, de lipsa de spatiu, de prapastii/adancimi)

F. Alte frici (frica de microbi, frica de necunoscut, frica de a actiona)

Multe din aceste frici ne conduc viata, mai ales cand nu le recunoastem si nu incercam sa scapam de ele. De multe ori fricile se formeaza in copilarie si ele cresc in paralel cu copilul, devenind puternice la maturitatea sa. Daca nu le tratam corespunzator la copil, ele se pot dezvolta in fobii in viata sa de adult.

Atentie! Din punct de vedere psihologic, de multe ori un copil caruia ii este frica de ceva (intuneric, caine, dentist, etc) este un copil caruia ii este frica de unul din parinti sau de o alta persoana perceputa de el drept autoritate si pe care il gaseste la fel de infricosator/paralizant/generator de panica si de nesiguranta la nivel subconstient, precum gaseste intunericul sau cainele sau dentistul. Fii constient de acest aspect, chiar daca nu iti convine sau crezi ca nimic din comportamentul vostru nu ar justifica aceasta perceptie din partea copilului si urmareste cum evolueaza relatia dintre tine si copil. Discuta cu el cand este relaxat, caci cu siguranta poti obtine raspunsuri care iti vor da indicii exacte de cine ii e copilului frica dintre adultii din viata sa, frica pe care el o asociaza si o transpune simbolistic pe alt plan.

Continuarea pe sfatulparintilor.ro