Adevarata protectie solara este cea din copilarie si adolescenta. Dar daca pe cei mici puteti sa ii supravegheati tot timpul, in adolescenta e cel mai greu sa instaurati reguli.

Adolescentii au cel mai mare risc de arsura solara, dar si de insolatie.

Dermatologii constata o realitate ingrijoratoare: “Adolescentilor le place sa stea la soare, sunt singuri la mare sau la munte si, daca lor le place, li se pare normal sa zaca in mijlocul zilei pe plaja spre exemplu”, explica dr. Dorina Giurcaneanu, medic primar dermatolog.

“Se ard si, simultan, iau o doza enorma de ultraviolete A, adica cele care provoaca imbatranirea prematura si cancerul de piele”. De ce le place sa stea la soare? Expunerea la caldura solara descarca endorfine. Sunt substante care ii fac sa simta placerea. si daca simt placere, de ce nu ar sta nelimitat la soare? Riscurile sunt insa majore.

SPF vs. PPD

Ultravioletele de tip B sunt cele care provoaca arsuri solare. Cremele care va protejeaza de acest tip de radiatie sunt cele cu factor de protectie SFP mai mare de 30. Ultravioletele de tip A sunt cele care intra mai adanc in celulele pielii, provoaca imbatranirea cutanata si, prin cumulare, cancer de piele. Factorul de protectie impotriva acestor raze e denumit PPD.

Australienii stiu cel mai bine

Cea mai eficienta campanie de constientizare a acestui pericol care se numeste “soare” a fost facuta in Australia. Toate companiile care produc articole pentru plaja au convenit ca in reclamele de promovare sa foloseasca modele fara bronz.

Tinerii se indentifica cu personajele perfecte din reclame, iar daca acestea nu au o culoare tocmai ciocolatie, e perfect. Gasiti aceasta campanie pe Internet, asa ca puteti sa le exemplificati adolescentilor ca tinerii pot fi frumosi si daca au pielea perfect alba. E mai greu sa speriati un copil cu boli grave. Dar daca le spuneti ca, prin expuneri masive vor arata mai batrani, poate aveti succes. Oricum, insistati sa se hidrateze si sa poarte cele mai cool palarii.

Cum se face insolatia?

In mod normal, organismul uman poseda mecanisme de adaptare la temperaturi inalte. Metabolismul general scade, iar cresterea transpiratiei si vasodilatatia periferica favorizeaza pierderea de caldura. in momentul in care aceasta capacitate de adaptare este depasita, apar simptomele de hipertermie. Daca adolescentii spre exemplu au parte si de activitate fizica sustinuta, sunt cei mai expusi riscului de insolatie.

Cum apare insolatia?

Initial, se manifesta asa-numita “epuizare de caldura”. Temperatura corpului creste peste 38 de grade Celsius, apar dureri de cap, greata, varsaturi, ameteli, cresterea ritmului batailor inimii. Simultan, scade tensiunea arteriala, apar dureri si crampe musculare, oboseala, slabiciune. in acest moment, copilul trebuie sa se opreasca din orice activitate si, daca e posibil, sa stea intr-un loc umbros, sa-si scoata hainele.

Compresele reci sunt mai mult decat utile. Spre exemplu, daca in apropiere exista o sursa de apa, simplul fapt ca isi umezesc tricoul si il tin pe piele e un ajutor real. Hainele ude se pun sub brat, in regiunea axilelor. E momentul pentru apa minerala, daca e posibil.

Pacientul trebuie sa bea 1,5 litri, cu inghitituri mici, la fiecare 2-4 ore pana urineaza in cantitate suficienta si urina are o culoare normala. E nevoie de o perioada de recuperare de 24-36 ore. Aceasta e faza premergatoare insolatiei. Daca stati in continuare intr-un mediu ostil, cu temperaturi ridicate, apare insolatia.

Cum se traduce? Temperatura corpului creste peste 40 de grade Celsius, pielea se usuca, apar dureri de cap puternice si scade tensiunea arteriala. Pot aparea varsaturi in jet, dar si dificultati in respiratie. Insolatia este o urgenta medicala, de aceea e necesar sa sunati la 112.

Primul ajutor consta in tehnici de racire prin comprese reci si pungi cu gheata pe abdomen, gat si in axile. Daca pacientul este constient si cooperant, i se administreaza lichide reci. Insolatia poate sa determine stop respirator, iar in acest caz, manevrele de respiratie artificiala, dar si masajul cardiac sunt obligatorii.

Pielea are memorie!

Chiar daca nu se ajunge la astfel de evenimente extreme, soarele in cantitati mari in timpul copilariei si adolescentei are repercusiuni pe toata viata. in special ultravioletele A sunt cele care raman in interiorul tegumentelor ani de zile si pot determina modificari extrem de periculoase de tipul melanomului. Este voaba despre cel mai agresiv cancer de piele. Alta informatie pe care trebuie sa o transmiteti copiilor este ca pielea are memorie.

Tegumentele retin fiecare expunere la soare. Iar cele cumulative sunt periculoase pentru ca pot determina distrugeri la nivel celular. E adevarat, tegumentele au mijloace de protectie. Melanocitele, celulele pigmentare din piele, se strang si asa apare bronzul. Se stie ca cei care se ard usor si nu se bronzeaza au cel mai mare risc atat de arsura cutanata, cat si de cancer de piele.

Un control dermatologic pe an, obligatoriu

Indiferent de tipul de piele insa, din adolescenta, incercati sa le insuflati ideea ca fiecare persoana are nevoie de un control dermatologic o data pe an, de obicei dupa vacanta de vara sau dupa concediul din timpul verii. Medicul specialist examineaza toata suprafata pielii si evalueaza toate leziunile, nu doar pe cele care vi se par deranjante.

in felul acesta, copilul isi va construi o relatie cu medicul la care se duce, iar controalele ii vor intra in reflex. Inseamna cea mai buna, cea mai inteligenta masura de a preveni cancerele cutanate, care pot aparea, din pacate, si la varste tinere. Pielea este un organ care se modifica integral la fiecare 28 de zile. Este un organ viu, de dimensiuni considerabile - aproximativ 2 metri - care trebuie verificat in mod regulat.

Sursa: csid.ro