Un studiu realizat de experti europeni de varf in domeniul tehnologiei limbajului avertizeaza ca, cel mai probabil, cele mai multe limbi europene nu vor supravietui erei digitale

Dezvoltarile recente din tehnologia informatiilor si comunicatiilor digitale sunt uneori comparate cu revolutia generata de inventarea tiparului de catre Gutenberg. Tiparul, desi a contribuit fara indoiala la un inestimabil schimb de informatii, a condus de asemenea la extinctia multor limbi. Limbile regionale si minoritare au fost tiparite arareori si au fost limitate la forme orale de transmitere, care le-au restrictionat adoptarea, raspandirea si utilizarea.

Vor avea noile tehnologii acelasi efect asupra limbilor noastre? Exista riscul de extinctie a limbilor?

In urma evaluarii nivelului de dezvoltare a tehnologiei limbajului pentru 30 dintre cele aproximativ 80 de limbi europene, expertii au ajuns la concluzia ca sustinerea tehnologica pentru 21 dintre cele 30 de limbi este „inexistenta” sau, in cel mai bun caz, „slaba”. Studiul a fost realizat de catre META-NET, o retea de excelenta europeana formata din 60 de centre de cercetare din 34 de tari. Pentru limba romana, autorii sunt cercetatori de la Facultatea de Informatica a Universitatii “Alexandru Ioan Cuza” din Iasi si de la Academia Romana, Institutul de Cercetari pentru Inteligenta Artificiala, Bucuresti si Institutul de Informatica Teoretica, Iasi.

Ce sunt tehnologiile limbajului?

Desi oamenii din toata lumea pot sa comunice si sa acceseze o colectie nesfarsita de informatii (Internetul), o mare parte din acest nou univers ramane inaccesibil si inchis, blocat de frontiere invizibile generate de diversitatea de limbi in care el este exprimat.

Tehnologiile moderne ale limbajului si cercetarea lingvistica pot avea o contributie semnificativa la reducerea acestor bariere de limbaj. Ele ne ajuta deja in activitati zilnice, chiar daca nu suntem constienti de acest lucru. Beneficiem de ele atunci cand efectuam cautari pe internet, cand traducem pagini web, cand folosim facilitatile de corectare a ortografiei si gramaticii oferite de un procesor de texte, cand dam comenzi vocale aparaturii din masina sau telefonului mobil, cand primim recomandari in librarii online sau cand urmam indicatiile unei aplicatii de navigare prin GPS. Și totusi, aceste tehnologii nu sunt intotdeauna adaptate pentru limba romana: asistentul personal interactiv Siri pentru iPhone functioneaza aproape perfect pentru limba engleza, dar nu si pentru romana, iar traducerile in limba romana produse de sisteme de traducere automata online starnesc uneori zambete.

In viitorul apropiat, tehnologiile limbajului ne vor permite sa vorbim cu programele de calculator sau cu aparatele electrocasnice, inclusiv cu robotii de servicii indelung asteptati care vor ajunge in curand in birourile si casele noastre. Oriunde ne aflam, atunci cand vom avea nevoie de informatie, o vom cere pur si simplu, iar cand vom avea nevoie de ajutor il vom solicita cu voce tare. Eliminarea barierei de comunicare dintre oameni si tehnologie va schimba lumea.

Dar vor fi limbile suficient de pregatite sa fie folosite in aceste noi conditii tehnologice?

Exista suficiente cercetari si tehnologii ale limbajului adecvate pentru fiecare limba, care sa le ajute sa faca fata viitorului si sa razbata in era digitala? Sau se va ajunge la folosirea unei singure limbi, care detine suficiente instrumente pentru a supravietui in era digitala?

Peste 200 de experti europeni au documentat in 30 de volume Seria de studii META-NET (disponibila in format electronic si tiparit), unde au evaluat nivelul actual de dezvoltare a tehnologiei limbajului pentru patru domenii diferite: (1) traducerea automata, (2) interactiunea prin vorbire, (3) analiza de text si (4) disponibilitatea resurselor lingvistice.

21 de limbi din totalul de 30 analizate au fost plasate de catre experti in cea mai slaba categorie, cu „sustinere slaba sau inexistenta”, la cel putin unul dintre cele patru domenii. Multe dintre limbi, precum islandeza, letona, lituaniana si malteza, au primit acest scor slab la toate cele patru domenii. La celalalt capat al spectrului, nicio limba nu a fost considerata ca avand „sustinere excelenta”, doar limba engleza a fost evaluata ca avand „sustinere buna”, urmata de limbi precum franceza, germana, italiana, olandeza si spaniola cu „sustinere moderata”.

Limba romana are „sustinere fragmentara” la trei dintre cele patru domenii. Este vorba despre traducerea automata, analiza de text si disponibilitatea resurselor lingvistice. Pentru domeniul interactiune prin vorbire, limba romana a fost inclusa la categoria "sustinere slaba", ceea ce o plaseaza printre limbile cu risc ridicat.

„Rezultatele studiului nostru sunt deosebit de alarmante. Majoritatea limbilor europene au foarte putine resurse, iar unele sunt complet neglijate. In acest sens, existenta multora dintre limbile noastre nu este garantata pentru viitor.”, spune profesorul Hans Uszkoreit, coordonatorul META-NET, director stiintific al DFKI (Centrul de Cercetare in Inteligenta Artificiala din Saarbrucken, Germania) si co-editor al studiului. Cel de al doilea coeditor al studiului, dr. Georg Rehm (DFKI), adauga: „Exista diferente dramatice in ce priveste sustinerea tehnologiei limbajului intre diversele limbi europene precum si intre diversele arii tehnologice. Distanta dintre limbile „mari” si „mici” creste in continuare. Trebuie sa ne asiguram ca vom echipa toate limbile lipsite de resurse cu tehnologiile de baza necesare, altfel aceste limbi vor fi condamnate disparitiei in spatiul digital.”

Concluzia studiilor META-NET este ca trebuie facut un efort coordonat, pe scara larga, in intreaga Europa, pentru a crea tehnologiile lipsa si pentru a transfera tehnologii catre majoritatea limbilor. Europa trebuie sa actioneze si sa-si pregateasca limbile pentru era digitala. Acestea sunt o parte importanta a mostenirii noastre culturale si, ca atare, merita aparate. Pe 26 septembrie Consiliul European serbeaza Ziua Europeana a Limbilor, o zi care recunoaste importanta pastrarii si dezvoltarii mostenirii culturale bogate a continentului nostru. Rezultatele META-NET sunt un semnal de alarma pentru provocarile si posibilitatile cu care se confrunta mostenirea noastra lingvistica in era informationala.

Foto: realitatea.net