,

Grigore Lese a petrecut ani de-a randul culegand si interpretand cantece traditionale romanesti, cultivand maniera unica de interpretare din sanul satelor vizitate, atat de importanta pentru pastrarea autenticitatii folclorului romanesc.

Ca orice material semnat Grigore Lese, Muzici stravechi are o istorie si o aroma proprie:

„Pe aromanii farseroti din Cogealac i-am intalnit in vara anului 2007, in timpul unor filmari pe care le realizam in Dobrogea. Atunci am avut impresia ca imi aud stramosii horind iar in cantul lor am descoperit rezonantele ancestrale ale horii in grumaz din Maramures. Sunt oameni simpli, pacurari, de un rafinament si o noblete sufleteasca rar intalnite, fermecatori si misteriosi ca spatiul de unde vin, ca muzica lor… Din pacate, cu aromanii farseroti timpul nu mai are rabdare. La noi, sunt ultima generatie care mai canta folosind formele polifonico-armonice populare stravechi iar in teren maniere asemanatore de interpretare mai pot fi intalnite doar la farserotii din Albania, Grecia si la unele populatii din Corsica, Caucaz si Transcaucazia.

Spre deosebire de taranul roman care horeste de unul singur, exceptie facand colindele si cantecele de ritual, aromanii farseroti din Cogealac canta numai in grup. Isonul gutural insoteste linia melodica sustinuta de cimpoi, generand o polifonie arhaica cu substrat heterofonic. Melodia este inceputa de o singura persoana, de obicei cel inzestrat cu cea mai buna voce, fiind preluata de intregul grup dupa primele versuri. Fiecare cantaret are interventii solistice, in timp ce altii tin doar isonul pe tonica, cu vocala „e”. Structura muzicala repetitiva, melismatica, ornamentata, da curs improvizatiei. Versul cantat este intrerupt de numeroase interjectii intonate in acut, la care cantaretul recurge intuitiv pentru a completa unele goluri ale randului melodic. Uneori un cuvant este cantat fara ultima silaba, fiind reluat imediat in intregime de catre intregul grup. Aceasta maniera de interpretare, asemanatoare celei orientale, presupune un auz muzical de exceptie, cunoasterea liniei melodice, a ritmului, a textului, precum si respectarea unor reguli stricte de interpretare” povesteste Grigore Lese, citat de muzeultaranuluiroman.ro.

Pretul biletului: 40 lei stal/30 lei balcon

Puteti castiga o invitatie la spectacol daca participati la concursul organizat de Cronica de Iasi:

http://www.cronicadeiasi.ro/concurs/Castiga-una-din-cele-5-invitatii-pentru-spectacolul-extraordinar-sustinut-de-rapsodul-Grigore-Lese-si-Aromanii-Farseroti-din-Cogealac/10000194

Foto: sibiul.ro

Grigore Lese a petrecut ani de-a randul culegand si interpretand cantece traditionale romanesti, cultivand maniera unica de interpretare din sanul satelor vizitate, atat de importanta pentru pastrarea autenticitatii folclorului romanesc.

Ca orice material semnat Grigore Lese, Muzici stravechi are o istorie si o aroma proprie:

„Pe aromanii farseroti din Cogealac i-am intalnit in vara anului 2007, in timpul unor filmari pe care le realizam in Dobrogea. Atunci am avut impresia ca imi aud stramosii horind iar in cantul lor am descoperit rezonantele ancestrale ale horii in grumaz din Maramures. Sunt oameni simpli, pacurari, de un rafinament si o noblete sufleteasca rar intalnite, fermecatori si misteriosi ca spatiul de unde vin, ca muzica lor… Din pacate, cu aromanii farseroti timpul nu mai are rabdare. La noi, sunt ultima generatie care mai canta folosind formele polifonico-armonice populare stravechi iar in teren maniere asemanatore de interpretare mai pot fi intalnite doar la farserotii din Albania, Grecia si la unele populatii din Corsica, Caucaz si Transcaucazia.

Spre deosebire de taranul roman care horeste de unul singur, exceptie facand colindele si cantecele de ritual, aromanii farseroti din Cogealac canta numai in grup. Isonul gutural insoteste linia melodica sustinuta de cimpoi, generand o polifonie arhaica cu substrat heterofonic. Melodia este inceputa de o singura persoana, de obicei cel inzestrat cu cea mai buna voce, fiind preluata de intregul grup dupa primele versuri. Fiecare cantaret are interventii solistice, in timp ce altii tin doar isonul pe tonica, cu vocala „e”. Structura muzicala repetitiva, melismatica, ornamentata, da curs improvizatiei. Versul cantat este intrerupt de numeroase interjectii intonate in acut, la care cantaretul recurge intuitiv pentru a completa unele goluri ale randului melodic. Uneori un cuvant este cantat fara ultima silaba, fiind reluat imediat in intregime de catre intregul grup. Aceasta maniera de interpretare, asemanatoare celei orientale, presupune un auz muzical de exceptie, cunoasterea liniei melodice, a ritmului, a textului, precum si respectarea unor reguli stricte de interpretare” povesteste Grigore Lese, citat de muzeultaranuluiroman.ro.

Pretul biletului: 40 lei stal/30 lei balcon

Puteti castiga o invitatie la spectacol daca participati la concursul organizat de Cronica de Iasi:

http://www.cronicadeiasi.ro/concurs/Castiga-una-din-cele-5-invitatii-pentru-spectacolul-extraordinar-sustinut-de-rapsodul-Grigore-Lese-si-Aromanii-Farseroti-din-Cogealac/10000194

Foto: sibiul.ro

Grigore Lese a petrecut ani de-a randul culegand si interpretand cantece traditionale romanesti, cultivand maniera unica de interpretare din sanul satelor vizitate, atat de importanta pentru pastrarea autenticitatii folclorului romanesc.

Ca orice material semnat Grigore Lese, Muzici stravechi are o istorie si o aroma proprie:

„Pe aromanii farseroti din Cogealac i-am intalnit in vara anului 2007, in timpul unor filmari pe care le realizam in Dobrogea. Atunci am avut impresia ca imi aud stramosii horind iar in cantul lor am descoperit rezonantele ancestrale ale horii in grumaz din Maramures. Sunt oameni simpli, pacurari, de un rafinament si o noblete sufleteasca rar intalnite, fermecatori si misteriosi ca spatiul de unde vin, ca muzica lor… Din pacate, cu aromanii farseroti timpul nu mai are rabdare. La noi, sunt ultima generatie care mai canta folosind formele polifonico-armonice populare stravechi iar in teren maniere asemanatore de interpretare mai pot fi intalnite doar la farserotii din Albania, Grecia si la unele populatii din Corsica, Caucaz si Transcaucazia.

Spre deosebire de taranul roman care horeste de unul singur, exceptie facand colindele si cantecele de ritual, aromanii farseroti din Cogealac canta numai in grup. Isonul gutural insoteste linia melodica sustinuta de cimpoi, generand o polifonie arhaica cu substrat heterofonic. Melodia este inceputa de o singura persoana, de obicei cel inzestrat cu cea mai buna voce, fiind preluata de intregul grup dupa primele versuri. Fiecare cantaret are interventii solistice, in timp ce altii tin doar isonul pe tonica, cu vocala „e”. Structura muzicala repetitiva, melismatica, ornamentata, da curs improvizatiei. Versul cantat este intrerupt de numeroase interjectii intonate in acut, la care cantaretul recurge intuitiv pentru a completa unele goluri ale randului melodic. Uneori un cuvant este cantat fara ultima silaba, fiind reluat imediat in intregime de catre intregul grup. Aceasta maniera de interpretare, asemanatoare celei orientale, presupune un auz muzical de exceptie, cunoasterea liniei melodice, a ritmului, a textului, precum si respectarea unor reguli stricte de interpretare” povesteste Grigore Lese, citat de muzeultaranuluiroman.ro.

Pretul biletului: 40 lei stal/30 lei balcon

Puteti castiga o invitatie la spectacol daca participati la concursul organizat de Cronica de Iasi:

http://www.cronicadeiasi.ro/concurs/Castiga-una-din-cele-5-invitatii-pentru-spectacolul-extraordinar-sustinut-de-rapsodul-Grigore-Lese-si-Aromanii-Farseroti-din-Cogealac/10000194

Foto: sibiul.ro