In curand se implineste aproape un secol de cand Tezaurul Romaniei a luat drumul Moscovei. In cele 41 de vagoane pline cu aur, bijuterii, tablouri, icoane, etc. plecate din Romania la Moscova in 1916 si 1917, se gaseau si doua lazi cu bijuteriile reginei Maria in valoare de 7.000.000 lei aur.

Splendida diadema confectionata in 1914 pentru Regina Maria ce a apartinut Tezaurului Romanesc se pare ca fost purtata si de Diana – printesa de Walles. Acesta nu este singurul lucru care le uneste. Dinspre tata, regina Maria are origini englezesti iar daca ambitiile filoruse ale mamei nu ar fi condus-o catre Est, ar fi ajuns pe tronul Angliei.

Din elementele Tezaurului, care au patruns mai apoi pe piata europeana, sunt si marci germane, coroane austriece, lire englezesti, turcesti si carolini – adica leii aur batuti sub domnia regelui Carol I. Se spune ca peste ani aceste monede au aparut pe piata de aur a Olandei.

Parcursul Tezaurului a lasat loc in acest secol multor legende dar si multor fapte istorice reiterate constiincios pentru ca nici o generatie sa nu uite. Problematica, o misiune grea si incalcita pentru oficialii romani isi gaseste ecouri puternice la nivel cultural.

In anul ce tocmai s-a incheiat, proiectul de film de lung metraj “Un Veac Fara Tezaur” avand la baza scenariul scris de Anda Orban si Dan Necsulea a fost declarat castigator la concursul organizat de Centrul National al Cinematografiei, la sectiunea documentare .

“Filmul isi propune impulsionarea demersului pentru redarea patrimoniului cultural romanesc, cat si celui european, a Tezaurului de la Moscova ramas nereturnat, dupa cele doua restituiri partiale din 1935 si 1956. Centrul National al Cinematografiei a acordat o subventie care acopera 20% din valoarea proiectului. Restul banilor dorim sa-i acoperim din coproductii si sponsorizari” , a declarat Ada Vertan, producatorul filmului.

Scenariul filmului ii apartine Andei Orban iar regia cunoscutului regizor Dan Necsulea, distins cu 7 premii internationale intre care Marele Premiu European pentru Cel Mai Bun Scenariu de Televiziune atribuit de UER la Geneva in 1997 si premiul pentru cel mai bun documentar la MIPA 2001. Este cunoscut publicului romanesc prin sute de productii semnate ca regizor, scenarist sau producator, filme de lung metraj, documentare, spectacole de teatru pentru televiziune, seriale tv, din care amintim doar „Ochii care nu se vad…” „Tandretea Lacustelor”, „Stalpii societatii” , „Memorialul Bucurestilor”.

Excursul povestii va fi sustinut cu marturiile a nenumarate personalitati intre care istoricii Ioan Scurtu, Dinu C. Giurescu, Stelian Tanase, Larry Wats, ale Majestatii Sale Regele Mihai, Patriarhul Daniel al Romaniei, Acad. Razvan Theodorescu iar din partea Bancii Nationale: Mugur Isarescu-Guvernator, Cristian Paunescu-consilier si alti directori implicati in gestionarea valorilor de aur.

Abordarea filmului este una noua: “Cadrul narativ, filonul istoric, personajele implicate, lasa in urma ipostaza de victima si arata tot ce inseamna el din punct de vedere fizic si obiectiv dar si cultural si artistic. Militarea pentru cunoasterea Tezaurului face cunoscuta dimensiunea patrimoniului si subliniaza faptul ca acesta detine valori unice, irepetabile si foarte pretioase ale lumii”, spune Adriana Nedea, Coordonator Comunicare in cadrul proiectului.

Patrimoniul care a luat drumul Rusiei era constituit din 30% parte a tezaurului Bancii Nationale a Romaniei si 70% surse private, cuprinzand valori apartinand unor banci romanesti private, societati comerciale, persoane particulare, colectii de arta, manastiri, muzee, arhive:

- 1738 casete, in valoare de 314.580.456,84 lei aur

- Bijuteriile reginei Maria evaluate la 7.000.000 lei aur

- Obiecte antice din aur descoperite pe teritoriul tarii, luate din Muzeul de Antichitati; unele cu o vechime de peste 3500 de ani intre care: colectia de monede a Academiei Romane, continand piese de argint ale Domnilor Tarii Romanesti si Moldovei, monede de aur si de argint de la principii Transilvaniei, de la Cuza Voda, de aur, de argint si de arama, de la Carol Circa 6.000 piese, monede straine in special polone, unguresti, sarbesti si bulgaresti de aur si de argint, 2.500. In total 8.500 piese

- Arhive ale Statului si ale Academiei Romane

- Tablouri de patrimoniu printre care lucrari importante de Nicolae Grigorescu

- Icoane si obiecte de cult de la manastirile din Oltenia, Muntenia si Moldova

Carti vechi: “Evangheliarul”, “Sbornicul” si “Psaltirea”, tiparite la Coressi-Brasov in anul 1562, Psaltire cu Ceaslov, Govora, 1638, “Invataturi”, Campulung 1642, “Evanghelie”, Braila, 1644, “Catehism calvinesc”, Belgrad, 1656, Vito Pilutio, Catehism, Roma 1677, Indreptarea legii, Dosoftei, Targoviste, 1652, “Psaltire” si “Liturghie”, Iasi 1680, “Liturghie greco-araba”, Bucuresti, 1702, etc

In anii 1935, 1956 si 2008 o foarte mica parte din aceste bunuri printre si vestita closca cu pui de aur din Tezaurul de la Pietroasele, au fost restituite.